Avocata Ghiulfer Ismail denunță greșeli medicale și absența transparenței în situația celor doi copii aflați în stare critică la București.

Dobrogea Online

Sursa foto:

0:00

Coșmarul a două familii în Terapie Intensivă

În spatele ușilor închise ale Terapiei Intensive din București, două familii trăiesc un coșmar cumplit: lupta pentru viața copiilor lor. Avocata Ghiulfer Ismail le reprezintă vocile în fața sistemului medical, acuzând întârzieri semnificative în intervențiile medicale și absența unor documente esențiale care ar putea face diferența între adevăr și tăcere.

Acuzații grave de nereguli medicale

Avocata Ghiulfer Ismail, care apără familiile a doi copii internați în stare critică, denunță grave nereguli în gestionarea cazurilor medicale și lipsa de transparență din partea spitalelor implicate. Părinții au solicitat dosarul medical complet încă din 8 ianuarie, dar documentele au fost furnizate doar după ce situația a fost adusă în atenția publicului.

Întârzieri inacceptabile în eliberarea documentelor

„Oamenii se duc după documente zile întregi. Pentru o cerere depusă pe 8 ianuarie, abia astăzi, și probabil doar după ce cazul a ajuns în presă, ni s-a eliberat o parte din acte. Ieri au primit câteva documente, iar celălalt părinte al fetiței a primit și el unele informații. Deși solicitarea a fost clară pentru întreg dosarul medical, au fost puse la dispoziție doar fișele de la UPU, nu și cele de pe Secția de Chirurgie sau de Terapie Intensivă,” a declarat avocata.

Erori grave în gestionarea cazurilor

Ghiulfer Ismail afirmă că pe Secția ATI a Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța ar fi avut loc erori grave de gestionare medicală, însă absența documentelor complete limitează orice demers juridic solid. „Demersurile noastre sunt limitate pentru că nu avem întreaga documentație. Am transmis memorii către Colegiul Medicilor, către ministrul Sănătății și către Consiliul Județean, pentru a verifica nu doar actul medical, ci și modul în care funcționează sistemul medical din Constanța. Aproape jumătate de oră a durat să primim câteva foi, pentru că se plimbau dintr-un cabinet în altul,” a explicat avocata.

Suspiciuni în cazul fetiței

Referitor la cazul fetiței, avocata menționează suspiciuni serioase legate de momentul intubării. „Fetița a intrat perfect sănătoasă într-o operație de apendicită. La câteva minute după ce a ieșit din sala de operație, a suferit un stop cardio-respirator și a fost intubată. Ulterior, a avut o leziune la nivelul traheei, care pare să fi generat starea actuală. Bănuim că s-a întâmplat ceva în timpul intubării, dar nu putem spune cu certitudine, pentru că nu avem toate documentele medicale, iar comunicarea cu familia a fost deficitară,” a declarat avocata.

Întârzieri și lipsă de reacție în cazul băiețelului

Și în cazul băiețelului, situația este la fel de gravă. „Au trecut nouă ore de la momentul în care copilul a ajuns la UPU până când a fost dus în sala de operație. A fost plimbat între secții, în loc să i se facă rapid un CT care să arate leziunile. După operație, copilul a ieșit în comă indusă,” a relatat Ghiulfer Ismail.

Semne de întrebare privind prezența medicului de gardă

Mai mult, avocata ridică semne de întrebare cu privire la prezența medicului de gardă pe Secția ATI. „Medicul de gardă nu a fost prezent fizic în seara respectivă. A comunicat cu asistentele prin mesaje. Am cerut verificări: figura ca fiind de gardă, dar era sau nu prezent?”

Responsabilitatea medicilor și a conducerii spitalului

Se discută despre o responsabilitate directă a medicului, precum și a conducerii spitalului, care a tolerat această situație. Absența unei gărzi pe secția de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI) este un aspect extrem de grav. Un copil aflat în comă indusă nu poate fi lăsat fără evaluare neurologică. Din păcate, copilul a dezvoltat ulterior edem cerebral și pneumotorax, ajungând în starea critică în care se află acum, la București.

Gestionarea comunicării cu familiile

Avocata a subliniat, de asemenea, modul defectuos în care a fost gestionată comunicarea cu familiile pacienților. Părinții nu pot fi doar informați cu fraze de genul: „Ce vreți să vă spunem? Că o să fie bine”. Aceștia necesită explicații clare, empatie și transparență. Din păcate, comunicarea a fost deficitară.

Cazuri similare și apeluri la acțiune

Ghiulfer Ismail atrage atenția asupra faptului că aceste cazuri nu sunt unice. Pe rețelele sociale, se pot observa sute de comentarii din partea părinților care semnalează situații similare. Mesajul a fost transmis și ministrului, subliniind că controalele nu ar trebui să se limiteze la documente bine redactate de medici pentru colegii lor. Este esențial să se analizeze realitatea din spitale și să se țină cont de experiențele pacienților și ale familiilor acestora.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *