Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța lansează un nou proiect
Începând cu data de 1 ianuarie 2026, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a inițiat proiectul intitulat „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”. Reprezentanții instituției au subliniat că fiecare zi a anului va oferi o oportunitate de a explora fragmente din istoria Constanței și a Dobrogei, incluzând evenimente semnificative, personalități notabile, fapte cotidiene documentate în presa vremii, descoperiri arheologice și piese de patrimoniu ce ilustrează, într-un mod discret dar convingător, povestea trecutului local.
Proiectul va pune un accent deosebit pe perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o epocă marcată de transformări profunde pentru Constanța, care a evoluat de la oraș-port la poarta maritimă a României moderne. Totuși, nu vor fi neglijate nici celelalte perioade istorice, având în vedere că istoria acestei regiuni se întinde pe un interval de timp considerabil, din preistorie până în zilele noastre.
Creștinismul în Dobrogea
O serie de studii arată că, pe teritoriul actual al României, primii creștini au apărut în Dobrogea, această provincie fiind denumită „Bethleemul românesc” și considerată unul dintre cele mai vechi locuri de răspândire a creștinismului. Potrivit istoricului Virgil Lungu, în volumul „Creștinismul în Scythia Minor în contextul vest-pontic”, religia lui Hristos a avut o evoluție rapidă, atât în ceea ce privește extinderea geografică, cât și în ceea ce privește integrarea în diverse straturi sociale ale vremii.
Basilicile paleocreștine din Dobrogea
Printre cele mai evidente dovezi ale dezvoltării creștinismului în această zonă se numără basilicile paleocreștine, care nu doar că marchează afirmarea noii credințe, dar și organizarea instituțională în primele secole. Aceste edificii, construite în special în secolele V-VI d.Hr., reflectă transformarea orașelor în centre episcopale și comunități bine structurate. Basilici au fost descoperite în întreaga Dobroge, inclusiv la Tropaeum Traiani, Callatis, Axiopolis și Sucidava, dar ne vom concentra asupra celor de la Tomis și Histria.
În anticul Tomis, au fost găsite numeroase basilici, semn al unei vieți religioase vibrante. Două dintre cele mai importante basilici se află în centrul orașului, între bulevardul Ferdinand și strada Traian. „Basilica Mare”, cu o lungime de aproximativ 48 de metri și o lățime de peste 23 de metri, se remarcă prin dimensiunile sale impresionante. Aceasta era împărțită în trei nave și avea o absidă amplă la răsărit. Sub altar a fost descoperită o criptă în formă de cruce, compartimentată în mai multe încăperi, care probabil adăpostea relicve de martiri, sugerând astfel că basilica a avut rolul de catedrală a orașului în secolele V-VI, conform lui Virgil Lungu.
În apropiere se află „Basilica Mică”, de dimensiuni mai reduse, dar construită conform aceluiași plan. Alte edificii de cult au fost identificate în diferite locații ale orașului. În curtea actualului Colegiu Național „Mihai Eminescu” au fost descoperite fragmente din zidurile unei basilici, precum și un culoar cu scări ce duc către o criptă situată la 2,5 metri sub nivelul pardoselii. Acoperișul este boltit, iar pereții laterali sunt decorați cu motive geometrice și florale.
Bazilici descoperite în Constanța și Histria
Istoricul Virgil Lungu a subliniat că o bazilică descoperită în zona Porții 1 a portului Constanța ar putea fi asociată cu episcopia orașului din sfârșitul secolului al IV-lea. Alte basilici au fost identificate în apropierea hotelului Palace și la intersecția străzilor Revoluției din Decembrie 1989 și 9 Mai.
O caracteristică distinctivă a acestei bazilici este prezența unor nișe pe pereții de est, nord și, probabil, sud, situate la o înălțime de 0,78 m de la pardoseală. Nișa din peretele estic era acoperită cu o olană de ceramică, având partea superioară cioplită circular. Deasupra ei, o «crux latina» era pictată cu vopsea roșie. După îndepărtarea olanei, a fost găsit un vas de sticlă, cunoscut sub denumirea de «ampoules a eulogie» sau «eulogies de Saint Menas», care probabil conținea sfântul mir.
Bazilica episcopală de la Histria
În contrast cu numărul mare de basilici din Tomis, Histria se mândrește cu monumentalitatea uneia dintre ele, considerată cea mai mare din Dobrogea, având peste 60 de metri lungime și aproximativ 30 de metri lățime. Această construcție impunătoare domină centrul cetății târzii, evidențiind statutul orașului ca sediu episcopal. Cercetările arheologice au relevat că sub această bazilică se află vestigii ale unei construcții anterioare, datate în timpul împăratului Theodosius cel Mare, sugerând continuitatea vieții creștine în zonă. Alte basilici din apropiere au fost construite peste vechi spații sacre sau necropole, ilustrând astfel transformarea peisajului religios al orașului.
Construcția basilicii episcopale
În articolul „Histria 1990 – 2000”, istoricul Alexandru Suceveanu sugerează că începuturile construcției basilicii episcopale datează din timpul împăratului Anastasius. Lucrările realizate de o echipă de cercetare, din care au făcut parte și Octavian Bounegru și Crișan Mușeteanu, au confirmat că dimensiunile, amplasamentul și eleganța acestei bazilici reflectă informațiile din «Notitia Episcopatuum», care menționează că, în perioada respectivă, 12 cetăți dobrogene au fost ridicate la rangul de episcopate, iar Tomisul a dobândit statutul de mitropolie. De asemenea, ipoteza recentă a cercetătorilor privind un cartier rezidențial situat la est de bazilica episcopală sugerează că acesta ar fi fost un episcopium, noul sediu oficial din secolul al VI-lea p.Chr.
