Slujba „Sfinţirea cea mare a apei”
Slujba cunoscută sub numele de „Sfinţirea cea mare a apei” are loc de două ori pe an: în ajunul Bobotezei și pe 6 ianuarie, în ziua de Bobotează. Această ceremonie, efectuată de preoți, comemorează momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a sfințit apele prin botezul său în râul Iordan. Slujba se desfășoară fie în biserică, fie lângă o apă curgătoare curată.
În cadrul acestei slujbe, spre deosebire de sfințirea aghiasmei mici, apa este sfințită printr-o dublă invocare a Duhului Sfânt. Astfel, agheasma mare are o putere sfințitoare excepțională, purtând darurile minunate ale Duhului Sfânt într-o măsură mult mai mare decât aghiasma mică. Aceasta este un simbol al curățirii sufletești, al promovării și sfințirii vieții.
Importanța agheasmei mari
Agheasma mare se oferă înainte de anaforă, inclusiv celor care nu pot participa la Împărtășanie, având rolul de întărire în nădejdea pocăinței, mângâierii și îndreptării lor pentru viitor. Conform tradiției, cu ajutorul agheasmei mari se pot stropi casa, curtea, grădina, animalele și câmpurile, protejându-le astfel de influențele negative ale diavolului, fiind utilizată în special de Bobotează sau periodic. De asemenea, cu binecuvântarea duhovnicului, agheasma mare poate fi consumată și în cazuri de boli grave.
Datorită prezenței harului lui Dumnezeu, agheasma mare nu se strică niciodată, iar credincioșii o consumă timp de opt zile, începând din ziua de Bobotează și terminând în ziua de odovanie a praznicului, pe 14 ianuarie. În această perioadă, agheasma mare poate fi consumată fără a fi necesară postul sau spovedania.
