Sprijinul României pentru Ucraina și Impactul Asupra Bugetului
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a prezentat într-un raport al instituției că România a oferit un sprijin Ucrainei în perioada februarie 2022 – iunie 2025, estimat la aproximativ 1,5 miliarde de euro. Această sumă reprezintă o medie anuală de circa 0,2% din PIB.
Este important de menționat că detaliile sprijinului acordat Ucrainei sunt confidențiale, conform deciziei Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Raportul a fost întocmit folosind datele din baza de date AMECO a Comisiei Europene și informațiile Institutului de Economie Mondială din Kiel.
Raportul a fost realizat ca răspuns la o solicitare din partea europarlamentarului Gheorghe Piperea, care a cerut o analiză a impactului ajutoarelor oferite de România Ucrainei și Republicii Moldova asupra bugetului public și economiei naționale.
Consiliul Fiscal, o autoritate independentă, are ca obiectiv principal monitorizarea execuției bugetare și alertarea Guvernului cu privire la echilibrul bugetar și sustenabilitatea datoriei publice. Datele utilizate de Institutul de Economie Mondială din Kiel se bazează pe informațiile furnizate de autoritățile naționale, incluzând sprijinul militar, umanitar și financiar.
Nota de informare a Parlamentului European subliniază că o parte semnificativă din sprijinul acordat Ucrainei a fost finanțată din bugetul Uniunii Europene. De asemenea, se remarcă faptul că în 2021, anul anterior invaziei Rusiei în Ucraina, deficitul bugetar al României a fost de 7,1% din PIB.
Analiza Consiliului Fiscal asupra Deficitului Bugetar
Conform analizei Consiliului Fiscal, derapajul bugetar semnificativ din ultimii ani este cauzat în principal de programări financiare inadecvate, decizii suboptime de politică fiscal-bugetară și ignorarea necesității de a crește veniturile fiscale. Trebuie să se facă o distincție între impactul ajutoarelor externe asupra bugetului public și efectele războiului asupra economiilor țărilor membre ale UE, care includ inflația, încetinirea creșterii economice și fluctuațiile pe piețele financiare.
Cifra de 3,5% din PIB, menționată de fostul prim-ministru Marcel Ciolacu în septembrie 2023, nu a putut fi confirmată prin alte date pentru a fi evaluată corespunzător. În ceea ce privește oportunitatea alocărilor bugetare pentru asistența internațională, Consiliul Fiscal nu are competența de a judeca această problemă în raport cu obiectivele de politică externă și de securitate ale României.
Deficitul Excesiv al României
România se confruntă cu un deficit bugetar excesiv din aprilie 2020. În 2019, deficitul în termeni ESA a fost de 4,3% din PIB, cel mai ridicat în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, depășind cu 1,3 puncte procentuale limita stabilită de Pactul de Stabilitate și Creștere, care este de 3% din PIB.
Deficitul bugetar în perioada recentă
În contextul pandemiei Covid-19, marcată de restricții economice, sociale și de mobilitate, precum și de sprijinul oferit gospodăriilor și firmelor, deficitul bugetar a atins 9,2% din PIB. În anul 2021, odată cu relaxarea treptată a restricțiilor și redresarea veniturilor bugetare, deficitul a scăzut la 7,1% din PIB. Anul 2022 a fost caracterizat de invazia Rusiei în Ucraina și de efectele unor șocuri economice, inclusiv criza energetică și deranjarea lanțurilor de aprovizionare, dar deficitul bugetar a scăzut totuși la 6,4% din PIB, datorită creșterii semnificative a veniturilor bugetare, susținute de inflația crescută și de încasările din suprataxarea producătorilor de energie electrică și gaze naturale. Aceasta a fost contrabalansată parțial de creșterea cheltuielilor, în special pentru asistența socială și dobânzi.
Evoluția deficitului bugetar în 2023
Începând cu anul 2023, tendința de consolidare bugetară s-a inversat, deficitul bugetar majorându-se la 6,6% din PIB, fiind al treilea cel mai ridicat nivel dintre statele membre ale Uniunii Europene. Această creștere de 0,2 puncte procentuale față de anul anterior a fost influențată de măsurile de indexare a salariilor din sectorul public, implementate pe fondul unor conflicte de muncă, precum și de schemele de compensare a prețurilor în sectorul energetic. Pe de altă parte, decelerarea creșterii economice s-a reflectat negativ în încasările bugetare.
Creșterea deficitului bugetar în 2024
Însă, în anul 2024, deficitul bugetar a înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 9,3% din PIB, devenind cel mai mare din Uniunea Europeană. Această expansiune a fost generată de o creștere substanțială a cheltuielilor bugetare, în comparație cu veniturile. Principala cauză a fost majorarea salariilor și pensiilor, o măsură politică implementată de Guvernul lui Marcel Ciolacu, care se pregătea pentru alegeri prezidențiale. Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a exprimat opinia că Ciolacu ar fi acționat în detrimentul țării, mutând fonduri din bugetul de stat pentru a influența voturile.
Astfel, deficitul bugetar a crescut cu 2,7 puncte procentuale față de anul anterior, în condițiile în care veniturile au crescut cu aproape 0,2 puncte procentuale, iar cheltuielile au crescut cu 2,9 puncte procentuale din PIB. Cele mai semnificative creșteri ale cheltuielilor au fost înregistrate în domeniul personalului și al asistenței sociale, fiecare cu o majorare de 1,1 puncte procentuale din PIB. Aceste modificări au fost cauzate de majorările de salarii din sectorul public și de recalcularea pensiilor, precum și de schemele de compensare a prețurilor în sectorul energetic.
Consecințele deficitului bugetar
Derapajul bugetar semnificativ observat în ultimii ani în România a fost generat de creșterea constantă a cheltuielilor, fără a se acorda suficientă atenție creșterii veniturilor fiscale, care a rămas o problemă persistentă. În 2024, veniturile bugetare ale României au fost de 34,1% din PIB, comparativ cu o medie de aproximativ 40% în Uniunea Europeană.
Veniturile Fiscale în Context European
Consiliul Fiscal a subliniat că România înregistrează un raport de 46% din PIB în ceea ce privește cheltuielile publice, în timp ce veniturile fiscale se situează la 28,5% din PIB. Acest nivel de venituri fiscale reprezintă al doilea cel mai scăzut procent dintre statele membre ale Uniunii Europene, comparativ cu o medie de 40,1% în întreaga UE.
