Dezbateri asupra reformei pensiilor magistraților
Curtea Constituțională a României continuă luni, începând cu ora 10:00, discuțiile referitoare la sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) privind noul proiect al Guvernului Bolojan pentru reforma pensiilor magistraților. Această decizie a fost amânată de două ori, cea mai recentă fiind duminică, din lipsă de cvorum, după ce unii judecători au părăsit sala în timpul ședinței.
Noul proiect adoptat de Guvern preconizează creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani, stipulând că pensia nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate. Proiectul a primit un aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii și procurorii solicitând ca pensia să fie aproape echivalentă cu ultimul salariu, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu depășească 70% din ultimul salariu net.
Decizii anterioare ale Curții Constituționale
Primul proiect de reformă a pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, în urma unei sesizări din partea ICCJ. Curtea a argumentat că Guvernul nu a solicitat avizul CSM în termenul legal, deși acesta este consultativ. Judecătorii de la instanța supremă au decis, la începutul lunii decembrie, cu unanimitate de voturi, să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu noul proiect.
Magistrații au fost convocați de președintele ICCJ, Lia Savonea, pentru a-și exprima opinia în cadrul Secțiilor Unite referitor la noul proiect de pensii speciale. Toți cei 102 judecători prezenți au votat în favoarea sesizării CCR. Conform unui comunicat al instanței supreme, legea discriminează magistrații în comparație cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independența justiției și elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, încălcând astfel standardele internaționale stabilite de jurisprudența CJUE și CEDO.
Critici asupra regimului juridic propus
Judecătorii consideră că legea atacată creează un regim juridic dezavantajos, anihilând practic pensiile de serviciu. Aceasta ar conduce la o reducere a pensiei de serviciu pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii, iar pentru generațiile viitoare pensia ar deveni chiar inferioară celor din sistemul public de pensii. Legea contravine principiilor stabilite de CJUE, CEDO și CCR, care garantează independența justiției și respectă supremația Constituției.
Pensiile de Serviciu pentru Magistrați în Contextul Reglementărilor Actuale
Un proiect de lege recent a stârnit controverse, fiind considerat discriminatoriu față de magistrați în ceea ce privește dreptul lor la pensie, comparativ cu alte categorii profesionale aflate în situații similare sau analogice, care beneficiază de pensii de serviciu. Criticii subliniază că expunerea de motive care însoțește acest proiect nu oferă o fundamentare financiară clară pentru impactul noii reglementări.
Statisticile arată că din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, aproximativ 90% provin din sistemul de apărare și ordine publică, ceea ce reprezintă în jur de 190.000 de persoane, inclusiv militari, polițiști și ofițeri ai diverselor servicii de informații. În schimb, peste 10.000 de beneficiari aparțin altor categorii profesionale, cum ar fi magistrați, grefieri și personal diplomatic. Bugetul necesar pentru plata drepturilor tuturor acestor categorii, inclusiv pentru magistrați, a fost de 2,2 miliarde de lei. Pe de altă parte, bugetul total alocat pensiilor militare pentru anul 2024 a depășit 14 miliarde de lei, cu majoritatea fondurilor provenind din Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale și Serviciul Român de Informații.
În concluzie, ICCJ afirmă că expunerea de motive pare să servească mai mult unui discurs public înșelător decât unei justificări oficiale și riguroase pentru modificarea cadrului legal, având în vedere doar situația magistraților.
