Ce sfinți sunt sărbătoriți pe 3 decembrie 2025?

Pomenirea Sfântului Prooroc Sofonie

În această lună, pe data de 3, este comemorat Sfântul Prooroc Sofonie. Numele său, care se traduce prin „straja Domnului” sau „cunoscătorul celor ascunse”, îl identifică ca fiind fiul lui Husi din seminția lui Simeon, fiind al nouălea dintre „proorocii mici”. A trăit la Ierusalim în perioada de început a domniei regelui Iosia (640-609 î.Hr.). A primit darul profeției, anticipând căderea și distrugerea Ierusalimului, precum și mari necazuri ce se vor abate asupra poporului iudeu. Proorocirile sale includeau și mesajul că neamurile vor fi acceptate ca popor ales al lui Dumnezeu, că cei necredincioși vor fi rușinați, iar cei drepți vor fi slăviți. De asemenea, a prezis că Hristos Domnul va fi Judecător și împărat al tuturor ființelor raționale, răsplătind pe fiecare conform faptelor sale. A murit în locuința sa și a fost îngropat în pământul său, așteptând învierea de apoi. Sfântul Prooroc Sofonie era asemănător, în aspectul său fizic, cu Sfântul Ioan Teologul, având doar barba puțin mai rotundă.

Pomenirea Sfântului sfințitului Mucenic Teodor

În aceeași zi, se face pomenirea Sfântului sfințitului Mucenic Teodor, arhiepiscop al Alexandriei. Locuitorii din Alexandria, în special elinii și necredincioșii, s-au comportat cu asprime față de sfinți, transformându-i pe mulți dintre ei în mucenici. Sfântul Teodor este unul dintre aceștia. Când a fost descoperit că mărturisește credința în Hristos și îi învață pe elini să creadă în El, mulțimea din Alexandria s-a năpustit asupra lui, supunându-l unor chinuri groaznice. Au împletit o cunună din spini, pe care i-au pus-o pe cap, l-au lovit peste ochi, l-au batjocorit și, în final, l-au aruncat în mare. Cu toate acestea, după ce a ieșit sănătos din apă, a fost decapitat la porunca dregătorului.

Pomenirea Cuviosului Părinte Teodul

Tot în această zi, se pomenește și Cuviosul Părinte Teodul, care a fost eparh. Teodul a trăit în vremea împăratului Teodosie cel Mare. Era patrician și ocupa funcția de eparh al pretorilor. Având o viață curată, era căsătorit, dar, dezgustat de corupția și lăcomia colegilor săi, a renunțat la dregătorie. După moartea soției, a împărțit averea sa celor săraci și s-a mutat la Edesa, unde s-a făcut monah. Datorită vieții sale sfinte, a fost binecuvântat cu daruri dumnezeiești, hrănindu-se doar duminica cu Trupul și Sângele Domnului nostru Iisus Hristos, consumând puțin anaforă. Teodul a fost tulburat de gânduri și s-a rugat lui Dumnezeu să-i dezvăluie cu cine se aseamănă dintre cei care au bineplăcut Lui. A auzit un glas care i-a spus că este similar cu un comediant, Cornelie, din Damasc. Căutându-l pe Cornelie, s-a aruncat la picioarele lui, cerându-i să-i povestească viața. Cornelie, recunoscându-se păcătos și lipsit de fapte bune, a fost convins de rugămințile bătrânului să împărtășească experiențele sale de viață, mărturisind că a trăit printre comedianți și jucători de teatru, din care și-a câștigat traiul.

O viață de milostenie și virtute

Târziu și cu greutate, conștientizând răutățile din trecut și având în vedere judecata ce va veni, am decis să renunț la toate faptele rele și să încerc să trăiesc o viață curată, dedicându-mă milosteniei. Astfel, de mult timp, o femeie de neam bun, bogată și virtuoasă, a fost căsătorită de familia ei cu un bărbat desfrânat și risipitor. Acesta a cheltuit nu doar averea soției, ci și pe a sa, ajungând să împrumute bani pe care nu i-a mai putut restitui. Din această cauză, creditorii l-au închis pentru mult timp, provocându-i femeii o tristețe profundă. Am întâlnit-o pe această femeie și, aflând despre suferința ei, sufletul meu a fost cuprins de întristare. Cu lacrimi în ochi, am întrebat-o: „Cât este datoria ta?”. „Patru sute de galbeni” mi-a răspuns ea. Atunci, am vândut câteva bijuterii și haine frumoase, strângând suma necesară. Am înmânat banii femeii, spunându-i: „Ia acești bani și du-te în pace! Eliberează-ți soțul din închisoare și roagă-l pe Dumnezeu, iubitorul de oameni, să mă miluiască în Ziua Judecății.” Teodul a ascultat totul, s-a minunat și a mulțumit lui Dumnezeu. A mai trăit o vreme, apoi s-a stins cu nădejdea bună.

Pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Ioan Sihastrul

În aceeași zi, se face pomenirea Cuviosului Părinte Ioan Sihastrul, episcopul Coloniei. Acest sfânt s-a născut în cetatea Nicopole din Armenia, în al patrulea an al domniei împăratului Marcian, adică în anul 454. A studiat Sfintele Scripturi, iar după moartea părinților săi, a împărțit întreaga sa avere săracilor și a construit o mănăstire în numele Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. A trăit în această mănăstire alături de alți zece monahi. Datorită virtuților sale, a fost hirotonit episcop al Coloniei, îngrijindu-se timp de nouă ani de bunăstarea treburilor bisericești.

După ce a împlinit toate aceste îndatoriri, s-a îndreptat spre Ierusalim. Odată ajuns, s-a închinat locurilor sfinte, apoi a mers la Lavra Sfântului Sava. Fericitul Sava l-a primit fără să știe cine este, iar pentru a-l încerca, l-a pus să îndeplinească ascultări la arhondaric și apoi la bucătărie. Văzând că a îndeplinit aceste sarcini cu multă dăruire, i-a îngăduit să trăiască în sihăstrie, în chilia unui pustnic, timp de cinci zile pe săptămână, fără a avea contact cu nimeni, fără a mânca și fără a bea, iar sâmbăta și duminica să participe la slujbe. Observând că progresează în viața duhovnicească, fericitul Sava l-a dus la preasfințitul Ilie, patriarhul Ierusalimului, cerându-i să-l hirotonească preot. Cuviosul Ioan, însă, a spus: „Îngăduie puțin, stăpâne! Trebuie mai întâi să îmi recunosc greșelile. Apoi, fă ce vei hotărî.” Când au rămas singuri, el s-a aruncat la picioarele patriarhului Ilie, jurându-i să nu spună nimănui despre viața sa.

Pomenirea Sfinților în această zi

Patriarhul a acceptat, crezând că va auzi despre vreo faptă păcătoasă. Însă, când a aflat că era vorba despre episcopul Coloniei, s-a temut și i-a spus fericitului Sava: „Nu-l mai supăra pe Ioan, căci el nu va deveni preot.” Fericitul Ioan, ajungând la o vârstă înaintată, a adormit în Domnul.

Pomenirea Sfinților Mucenici

În această zi, se aduce aminte de Sfinții Mucenici Agapie, Seleuc și Mamant, care au fost omorâți cu sabia. De asemenea, este pomenit și Cuviosul Părinte Teodul, născut în Cipru pe vremea împăratului Maximian. De tânăr, el s-a lepădat de viața lumească. Datorită nevoinței sale pustnicești și smereniei, a fost binecuvântat cu darul de a cunoaște gândurile celor care se apropiau de el. Îmbrăcând haina nebuniei pentru Hristos, el mustra pe mulți și îi îndruma spre pocăință. Astfel, trăind o viață virtuoasă și ajutând mulți, a adormit în pace.

Pomenirea altor Sfinți

În această zi, se pomenește și de Sfântul Mucenic Gavriil, fost episcop al Ganului, care a suferit moartea martirică în Prusa, în anul 1659. De asemenea, este amintit și Sfântul nou Mucenic Anghel, care a murit martir la Hios, în anul 1713. Tot în această zi, se pomenește Cuviosul Gheorghe de la Cernica, care a trecut la cele veșnice în anul 1806.

Cu sfintele lor rugăciuni, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi. Amin.