Propunerea Comisiei Europene pentru Cadru Financiar Multianual 2028–2034
Comisia Europeană a lansat propunerea pentru viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) 2028–2034, un buget istoric de aproximativ 2 trilioane de euro, destinat transformării Uniunii Europene într-o entitate mai flexibilă, competitivă și pregătită să facă față crizelor economice, geopolitice și climatice ce se preconizează în următoarele decenii. Pentru România, oportunitatea este semnificativă, estimările oficiale indicând un potențial de aproximativ 60 de miliarde de euro, aproape dublu față de actuala alocare.
Importanța bugetului UE
Bugetul multianual al Uniunii Europene reprezintă „pușculița comună” a celor 27 de state membre, din care se finanțează proiecte în diverse domenii, inclusiv infrastructură, agricultură, educație, cercetare, tranziție verde, digitalizare și securitate. Acesta este instrumentul prin care Uniunea Europeană își propune să diminueze discrepanțele dintre state și regiuni și să răspundă provocărilor globale care nu pot fi gestionate de un singur stat.
Structura bugetului de 2 trilioane de euro
Conform propunerii Comisiei, bugetul va fi organizat în piloni majori, axați pe principalele priorități ale Uniunii:
- 865 de miliarde de euro pentru coeziune și agricultură, cu scopul de a reduce disparitățile regionale și de a sprijini fermierii;
- 409 miliarde de euro pentru competitivitate, inovare și integrarea Uniunii Europene în economia globală, inclusiv cercetare, tehnologie și industrii strategice;
- 49 de miliarde de euro pentru educație și proiecte sociale, precum Erasmus+ și programele de promovare a valorilor democratice;
- 200 de miliarde de euro pentru parteneriate externe, sprijinirea țărilor candidate și gestionarea crizelor internaționale.
Schimbările majore aduse de noul buget
Comparativ cu exercițiile financiare anterioare, bugetul 2028–2034 introduce modificări structurale semnificative. Numărul programelor europene va fi redus, iar procesul de accesare a fondurilor va fi simplificat, facilitând reacții rapide în situații de criză. Investițiile vor fi bazate pe planuri naționale personalizate, însă finanțarea va depinde strict de respectarea statului de drept și a valorilor democratice.
Un aspect important se concentrează pe tineri și educație: programul Erasmus+ va beneficia de o creștere de aproximativ 50%, oferind mai multe oportunități pentru studiu, stagii și muncă în străinătate. În plus, Comisia propune reducerea birocrației și inițierea unui proiect istoric pentru locuințe accesibile, destinat să combată creșterea chiriilor și a ratelor bancare.
Securitate, apărare și independență tehnologică
În actualul context geopolitic, o parte semnificativă din buget va fi alocată securității, apărării și securității cibernetice. Scopul nu este militarizarea Uniunii Europene, ci consolidarea capacității de a face față crizelor energetice, atacurilor cibernetice și dependenței tehnologice de actori externi.
Finanțarea bugetului UE
Comisia Europeană nu propune creșterea contribuțiilor directe ale statelor membre. Finanțarea va proveni din surse noi de venit, precum:
- taxe pe deșeurile electronice nereciclate,
- taxe pe tutun,
- contribuții suplimentare de la marile corporații care obțin profituri semnificative pe piața unică.
Principiul de bază este „poluatorul plătește”, iar veniturile generate vor susține investițiile viitorului.
România, un potențial câștigător
Conform propunerii Comisiei Europene, România ar putea beneficia de aproximativ 60 de miliarde de euro în perioada 2028–2034. Aceasta reprezintă o oportunitate majoră în comparație cu fondurile alocate pentru exercițiul financiar 2021–2027.
Fonduri Europene pentru România
România beneficiază de o alocare de 31 de miliarde de euro, o sumă care promite să crească semnificativ fondurile disponibile pentru diverse proiecte.
Destinația fondurilor
O parte considerabilă din aceste fonduri va fi utilizată pentru:
- dezvoltarea regională,
- îmbunătățirea infrastructurii de transport, inclusiv șosele, poduri și transport public modern,
- extinderea rețelelor de apă și canalizare, cu un accent deosebit pe mediul rural,
- digitalizarea serviciilor publice.
Obiectivele principale
Principalul obiectiv este de a reduce disparitățile economice dintre regiunea București–Ilfov și restul țării. De asemenea, investițiile în energie verde, eficiență energetică, protecția mediului și infrastructura anti-inundații sunt esențiale pentru crearea de locuri de muncă și pentru reducerea costurilor energetice pe termen lung.
Impactul asupra educației
În domeniul educației, fondurile vor fi destinate susținerii programului Erasmus+, formării profesionale, incluziunii sociale și educației duale, oferind astfel tinerilor oportunități reale de mobilitate și integrare pe piața muncii europene.
Sprijin pentru mediul de afaceri
România va avea acces la fonduri substanțiale pentru inovare, digitalizare și transformare economică, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și pentru cercetare-dezvoltare, atât în sectorul public, cât și în cel privat.
Provocările accesării fondurilor
Accesarea acestor resurse depinde de capacitatea României de a îmbunătăți rata de absorbție și de a implementa reforme administrative eficiente. Fără simplificarea procedurilor și creșterea eficienței instituțiilor, există riscul ca o parte din fonduri să rămână neutilizate, așa cum s-a întâmplat în trecut.
Negoțieri și viziune pentru viitor
Propunerea Comisiei Europene dă startul unui proces complex de negocieri între statele membre și Parlamentul European. Bugetul ar urma să fie activ începând din 2028, iar direcția este deja conturată: o Uniune Europeană mai verde, digitală, sigură și competitivă.
Un plan strategic pentru următorii ani
Bugetul UE pentru perioada 2028–2034 nu este doar o sumă semnificativă pe hârtie, ci reprezintă un plan strategic care va influența orașele, școlile, infrastructura și nivelul de trai din România în următorii zece ani. Acesta reflectă efortul Europei de a se adapta la o lume în continuă schimbare și de a oferi stabilitate și oportunități reale cetățenilor săi.
