Decizia Tribunalului Constanța privind faleza orașului
Tribunalul Constanța a stabilit, pe fond, că o suprafață de peste 2.400 de metri pătrați, situată pe faleza orașului, trebuie să revină în proprietatea publică a Statului. În prezent, cel care deține această suprafață contestată a declarat apel, iar dosarul este în continuare la Curtea de Apel Constanța din anul trecut.
Acțiunea în revendicare
În această cauză civilă, se discută despre o acțiune în revendicare inițiată de ABADL, care solicită restituirea imobilului în proprietatea statului, administrarea acestuia fiind efectuată de un investitor privat, grecul Christos Panopoulos. Acesta din urmă a început, în 2021, elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal, având intenția de a construi un ansamblu destinat locuirii colective sau turismului, cu clădiri având un regim de înălțime de până la P+5E.
Amânarea procesului
La ultimul termen din apel, care a avut loc recent, pe 24 martie, judecătorii de la Curtea de Apel au decis amânarea cauzei până pe 21 aprilie, pentru a permite comunicarea reclamantei (ABADL) a cererii de probatorii și a excepției de neconstituționalitate formulate de apelantul pârât (Christos Panopoulos).
Istoricul terenului
În urmă cu 20 de ani, în 2006, Primăria Constanța a oferit acest teren ca măsură reparatorie unei persoane fizice, în schimbul altor proprietăți care nu mai puteau fi restituite. În 2014, terenul a fost vândut actualului proprietar, grecul Panopoulos, care avea intenții de dezvoltare în zonă. Totuși, această tranzacție s-a confruntat cu probleme legate de natura terenului.
Argumentele ABADL
Administrația Națională „Apele Române”, prin ABADL, a sesizat instanța, argumentând că terenul nu este unul obișnuit, ci face parte din faleza litoralului românesc. Conform Constituției și legii apelor, falezele și plajele sunt domeniu public și nu pot fi vândute sau privatizate. O expertiză a confirmat că terenul rămâne o faleză și nu poate fi modificată destinația sa, fiind esențial pentru stabilitatea zonei costiere.
Defensiva investitorului
În apărarea sa, investitorul a afirmat că este un cumpărător de bună-credință, că actele sale erau înregistrate la Cadastru și că Primăria i-a recunoscut dreptul de proprietate prin documentele emise anterior. Totuși, judecătorii au stabilit că primarul Radu Mazăre, aflat la al doilea mandat în 2006, nu avea dreptul legal de a oferi acest teren unui privat, considerând actul inițial viciat.
Restituirea terenului în patrimoniul statului
Anul trecut, instanța de fond a dat câștig de cauză reclamantei ABADL, stabilind că terenul trebuie să revină în proprietatea și posesia statului român. Toate mențiunile din Cartea Funciară care îl indicau pe pârât ca proprietar vor fi radiate. De asemenea, proprietarul actual a fost obligat să suporte cheltuieli de judecată semnificative, depășind 68.000 de lei, sumă care include costurile expertizelor tehnice ce au demonstrat natura terenului.
Decizie privind contractul de vânzare-cumpărare
Recent, o hotărâre judecătorească a avut un impact semnificativ asupra unui contract de vânzare-cumpărare. Deși decizia nu a anulat direct contractul din motive tehnice, având în vedere că toate părțile implicate nu au fost chemate în judecată, efectul practic este că statul a recâștigat dreptul de proprietate asupra terenului în cauză.
Apel și viitorul verdictului
Hotărârea a fost contestată prin apel, însă soluția oferită de completul care se ocupă de această cale de atac nu va fi una definitivă. Aceasta se datorează valorii terenului, ceea ce sugerează că verdictul final va fi emis de Înalta Curte de Casație și Justiție, care va analiza un posibil recurs.
