Conflictul dintre ABADL și Comuna Tuzla pentru cei 600 de metri de faleză se apropie de final, dosarul fiind acum la Înalta Curte.

Dobrogea Online

Sursa foto:

0:00

Ultima etapă în procesul revendicării falezei din Tuzla

Se apropie de final un lung proces în care Apele Române revendică o porțiune din faleza localității Tuzla, în prezent deținută de autoritățile locale. După ce primele două instanțe au avut opinii diferite, cazul a ajuns acum la Înalta Curte de Casație și Justiție, care va soluționa recursul, ultima cale de atac ce va stabili cine va administra această porțiune de faleză.

Acest demers a început acum zece ani, când Administrația Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral a depus o acțiune în revendicare la Tribunalul Constanța, vizând câteva sute de metri de faleză din comuna Tuzla. În prima instanță, Tribunalul Civil a respins cererea ABADL, favorizând comuna Tuzla. Ulterior, în apel, judecătorii au decis în favoarea Apele Române, considerându-le îndreptățite să administreze faleza.

Deoarece hotărârea din apel nu a fost definitivă, aceasta a fost atacată cu recurs la Curtea Supremă, care va pronunța verdictul final, stabilind cine va avea dreptul de administrare asupra porțiunii de faleză și cine va beneficia de pe urma acesteia. Apelul a fost judecat în 2025, iar pronunțarea a avut loc în aprilie. Recursul a fost înregistrat recent la instanța supremă, urmând să fie stabilită data judecării acestuia.

Contextul procesului

În această cauză civilă, Apele Române, prin ABADL, revendică o suprafață de faleză estimată inițial la 537.253 mp, care, după o serie de intabulări și interpretări eronate, a ajuns în 2018 la 655.738 mp. Aceste discrepanțe au fost generate de datele obținute din expertiza topo-geografică. În 2020, după cinci ani de proces, a fost admisă cererea Consiliului Local Tuzla pentru a obține informații de la experți, pentru a determina ce suprafață din terenul revendicat se află pe teritoriul comunei Tuzla și orașului Eforie, având în vedere o sentință civilă din 2015 care stabilise limita teritorială dintre cele două unități administrativ-teritoriale.

În cele din urmă, în 2024, instanța de fond a respins acțiunea reclamanților, argumentând că a fost formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, concluzie care a fost atinsă după nouă ani de proces. Acum, se așteaptă soluționarea recursului, care reprezintă ultima etapă într-un proces îndelungat de zece ani.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *