Proiectul „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a lansat, începând cu 1 ianuarie 2026, un proiect numit „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”. Această inițiativă își propune să ofere, în fiecare zi a anului, o oportunitate de a explora părți din istoria orașului și a Dobrogei. Proiectul va include evenimente semnificative, personalități importante, fapte cotidiene din presa vremii, descoperiri arheologice și piese de patrimoniu care ilustrează povestea locală. Se va pune un accent special pe perioada de tranziție dintre secolul al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, un interval marcat de transformări esențiale pentru Constanța, având în vedere că orașul a evoluat de la statutul de port la cel de poartă maritimă a României moderne. De asemenea, istoria regiunii nu va fi limitată la această perioadă, ci va acoperi și alte epoci importante, de la preistorie până în prezent.
Costul vieții în Constanța anilor ’30
În data de 29 martie, se va explora costul vieții, prețurile și salariile din Constanța anilor ’30. Această perioadă a fost caracterizată de evoluții semnificative și dezvoltare în diverse domenii de activitate, iar anul 1938 este considerat vârful economic al perioadei interbelice. România Mare a progresat și s-a modernizat, iar Dobrogea a experimentat o dezvoltare remarcabilă, Constanța beneficiind de statutul său de poartă maritimă.
Conform recensământului din decembrie 1930, populația provinciei dintre Dunăre și Mare era de 811.000 de locuitori, dintre care 249.914 locuiau în județul Constanța, 183.391 în județul Tulcea, iar restul în Cadrilater. Progresul economic a adus îmbunătățiri, dar și multe probleme care necesitau soluții dificile. În mediul rural, viața era extrem de grea, iar populația se confrunta cu boli și sărăcie. Împroprietăriții din anii ’20 se luptau cu datorii mari, iar în mediul urban, costurile vieții creșteau constant.
În anul 1934, județul Constanța se afla pe locul 9 în clasamentul celor mai costisitoare zone administrative din România, iar cinci ani mai târziu, a urcat pe locul al treilea. În perioada respectivă, județul Tulcea a avansat de la poziția 69 până la 55, în cadrul celor 71 de județe existente.
Analiza costului vieții în Constanța
Analizând costul lunar al vieții în reședința de județ Constanța, observăm că în 1933, acesta era de 8.729 lei, crescând în 1939 la 12.302 lei, poziționând orașul pe locul trei la nivel național. Bucureștiul era cel mai scump oraș, cu 14.194 lei, urmat de Brașov. În continuare, Clujul ocupa locul patru, Timișoara locul cinci, iar Chișinău locul șase. Iașiul se situa pe locul zece, Craiova pe 14, Tulcea pe 55, iar Vaslui pe 67.
Costul vieții în Constanța în 1939
În anul 1939, Huși ocupa ultima poziție, a 71-a, în clasamentul costului lunar al vieții în reședințele de județ, cu un cost lunar de 12.302 lei la Constanța. Aceasta se traducea într-un total anual de 147.626 lei, cheltuielile fiind împărțite pe categorii. Din această sumă, 32.912 lei erau destinați alimentelor de origine animală, 19.022 lei alimentelor de origine vegetală, 4.370 lei fructelor, 13.819 lei îmbrăcămintei și încălțămintei, iar 6.300 lei erau alocați confecțiilor. Cheltuielile pentru utilități (lumină, apă și combustibil) se ridicau la 15.037 lei, transportul costa 6.600 lei, spectacolele 2.976 lei, chiria 42.000 lei, iar alte cheltuieli erau de 4.590 lei.
Trăind în orașul lui Ovidius, mulți locuitori se confruntau cu costuri ridicate ale vieții. Deși existau persoane cu venituri mari care se bucurau de un stil de viață luxos, majoritatea populației se afla într-o situație financiară precară, încercând să facă față nevoilor zilnice. Rata inflației era mare, prețurile erau ridicate, iar salariile erau mici, accentuând inechitățile sociale.
Prețurile bunurilor de consum
Pentru a înțelege mai bine situația economică, este util să analizăm prețurile diverselor bunuri și produse disponibile în magazinele orașului. În 1939, prețul mediu pentru un kilogram de carne de vită era de 18,25 lei la Constanța, comparativ cu 27 lei la Bazargic, 24 lei la Silistra și 23 lei la Tulcea. În ceea ce privește carnea de porc de calitate superioară, aceasta costa 39,25 lei la Constanța, față de 29 lei la Silistra, 30 lei la Tulcea și 34,35 lei la Bazargic. Laptele era vândut cu 7,25 lei pe litru în Constanța, în timp ce la Tulcea prețul era de 6,45 lei. Peștele din soiul crap costa 40 lei la Constanța, spre deosebire de 26,25 lei la Tulcea.
Prețul unei găini era de 60 lei la Constanța, 61 lei la Tulcea și 46 lei la Silistra. Pâinea albă varia în Dobrogea între 8,15 lei și 10,10 lei, iar făina de grâu de calitate 000 era 11 lei la Tulcea, 13 lei la Constanța și 14 lei la Silistra. Cartofii vechi costau 6,45 lei la Constanța și 4,70 lei la Tulcea.
Citricele de import, considerate delicatese, erau mai accesibile în Constanța, unde un kilogram de portocale costa 5,80 lei, în comparație cu 9,30 lei la Silistra și 10 lei la Tulcea.
Articole de îmbrăcăminte și încălțăminte
Examining the prices for clothing, footwear, and other textiles, it was clear that the cost of living in Constanța was significantly affected by these expenses, which were essential for daily life.
Prețurile și salariile în Constanța anilor ’30
În anul 1939, prețurile pentru diverse produse erau semnificative în orașul Constanța, un metru de stofă de haine fiind evaluat la 596 lei. O pereche de pantofi bărbătești și una de pantofi de damă costau fiecare 640 lei. Ciorapii bărbătești erau mai accesibili, având un preț de 41 lei în Constanța, comparativ cu 52 lei în Bazargic. Ciorapii de damă costau aproximativ 98 lei la Bazargic, Silistra și Constanța, iar la Tulcea prețul era de 102 lei.
Salariile erau mici în raport cu prețurile, iar costurile erau mari în mediul urban, afectând toate domeniile, inclusiv cele alimentare și de confecții. De exemplu, o tonă de lemn de stejar se vindea în Constanța cu 1.129 lei, în timp ce în Tulcea prețul era mai mic, în jur de 967 lei.
Prețuri pentru combustibili și produse de igienă
În ceea ce privește combustibilii, un kilogram de mangal costa 3,35 lei la Tulcea, 3,80 lei la Constanța, 4,50 lei la Silistra și 5,10 lei la Bazargic. Un litru de petrol lampant era disponibil în Constanța la aproape 4 lei, iar la Bazargic cu 80 de bani mai puțin. Benzina ușoară avea un preț uniform de 106 lei pe litru în toate cele patru reședințe de județ din Dobrogea.
Produsele de igienă aveau, de asemenea, prețuri variate. Un tub de pastă de dinți putea fi achiziționat cu 14-15 lei în Tulcea și Constanța, în timp ce la Bazargic prețul era cu cinci lei mai mare. Un kilogram de săpun de rufe costa 35,50 lei la Constanța și 31 lei la Tulcea, iar prețul mediu al unei bucăți de săpun de toaletă era de 14-15 lei la Constanța și Tulcea, respectiv 20 lei la Bazargic.
Salariile din perioada 1934-1935
La jumătatea anilor ’30, salariile variate reflectau economia vremii. Un șef de post câștiga aproximativ 3.400 lei, un mecanic de locomotivă între 3.000 și 3.800 lei, iar un portar 2.400 lei. Un vizitiu putea câștiga între 600 și 2.000 lei, iar un învățător cu trei gradații avea un salariu de 3.700-4.700 lei. De asemenea, un ucenic câștiga între 300 și 1.850 lei, un lăcătuș 2.600 lei, un grădinar între 1.300 și 2.750 lei, un judecător între 9.250 și 19.150 lei, iar un medic între 8.500 și 12.000 lei.
Structura întreprinderilor din Constanța
În anul 1930, în Constanța existau 1.989 de întreprinderi care angajau 6.966 de persoane. Comerțul era sectorul dominant, cu 426 de firme în domeniul comerțului alimentar, care aveau 936 de salariați. De asemenea, 321 de firme gestionau hoteluri, restaurante, cârciumi și cafenele, cu 1.036 de angajați, iar 153 erau specializate în articole de îmbrăcăminte și confecții. Alte 99 de firme se ocupau de comercializarea materialelor de construcții și a mobilei.
Context Economic în Constanța
Analizând datele economice, constatăm că 80 de companii se ocupau cu comercializarea produselor de igienă și sănătate publică, inclusiv farmacii și parfumerii, în timp ce 42 dintre acestea furnizau vehicule și diverse aparate. Aceste informații sunt esențiale pentru a înțelege realitățile economice ale orașului Constanța și ale regiunii Dobrogea în perioada interbelică.
Anunț de Vânzare
Reclama zilei anunță vânzarea unui scafandru complet, mașina fiind în stare bună, iar cămașa ușor uzată. Prețul este foarte convenabil. Doritorii sunt invitați să se adreseze doamnei Eliza, pe strada Mircea cel Mare, numărul 50, în Cernavodă. (martie 1896)
