Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța lansează un nou proiect
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a inițiat, începând cu 1 ianuarie 2026, proiectul intitulat „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”.
Conform declarațiilor oficiale, fiecare zi a anului va oferi oportunitatea de a explora aspecte din istoria Constanței și a Dobrogei, incluzând evenimente importante, personalități notabile, fapte cotidiene documentate în presa vremii, descoperiri arheologice și piese de patrimoniu care ilustrează, cu subtilitate, povestea locală. Proiectul va pune un accent deosebit pe perioada cuprinsă între finalul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o eră marcată de transformări semnificative pentru Constanța, evoluând de la un oraș-port la poarta maritimă a României moderne. Totuși, și alte epoci vor fi explorate, având în vedere că istoria acestei regiuni se întinde pe un interval impresionant, începând din preistorie și până în prezent.
Credințele religioase ale locuitorilor din Tomis
Cu aproape două milenii în urmă, viața cotidiană a locuitorilor din Tomis era profund influențată de credința în zei și de ideea unui destin inevitabil, care nu putea fi contestat. Indiferent de originea etnică—grec, roman, asiatic, get, trac sau altă naționalitate—cetățeanul era convins că parcursul său în viață fusese deja stabilit înainte de naștere. Indiferent dacă era un om obișnuit sau o persoană de seamă, el se temea de zei, le aducea ofrande, realiza sacrificii și se ruga, sperând să câștige binecuvântarea acestora pentru o viață mai bună și mai lungă.
Pe lângă diversitatea de divinități greco-romane, orientale și autohtone, fiecare cu propriile puteri și atribute, în imaginarul religios al tomitanului existau și numeroase spirite, ființe supranaturale în care credea cu tărie. Pe multe altare funerare descoperite de arheologi în ultimul secol au fost găsite invocații sau referiri la demoni, spirite, genii malefice sau mici zeități asociate cu soarta.
Descoperiri arheologice relevante
O inscripție găsită la Palazu Mare conține următorul text: “Am fost unit mai înainte cu o soţie, dar de lângă ea m-a smuls un geniu funest, care m-a făcut să merg în Alexandria, pe pământ străin, unde soarta m-a reţinut. Iară rudele au cinstit pe Kantaros, pe mine, ca pe un erou, alături de strămoşi, după obicei”.
Inscripția nu oferă detalii despre circumstanțele morții lui Kantaros în Alexandria. Totuși, se observă că epitaful său face referire la un geniu funest care l-a smuls din viața liniștită de la Tomis și l-a determinat să plece într-o călătorie fatală. În prezent, exprimarea „l-a împins necuratul” sau „l-a pus dracul” este folosită pentru a descrie situații în care cineva este determinat să facă ceva ce va aduce probleme sau suferințe.
În lumea greco-romană, credința în zeițele destinului, care reglementează viețile indivizilor, era extrem de influentă. Grecii le numeau Moire, iar romanii, Parce. Aceste Moire erau cele trei fiice ale lui Zeus și ale zeiței titanide Themis. În secolul al VIII-lea î.Hr., poetul Hesiod a descris în opera sa „Theogonia” că firul vieții era țesut de Cloto, apoi moira Lachessis îl desfăcea, lăsându-l la lungimea dorită. Firul vieții era ulterior tăiat de…
Moira și Spiritele din Tomis
În mitologia greacă, Moira, cea de-a treia divinitate a destinului, era responsabilă de determinarea sfârșitului vieții fiecărei ființe umane. Spiritul celor decedați era condus de Thanatos, zeul morții, care era perceput de către oameni ca un simbol al sfârșitului inevitabil.
Ursitoarele și Moirele
O inscripție intrigantă, deși fragmentară, menționează Moirele, afirmând: „Totul devine cenușă… Ursitoarele care urzesc totul au săvârșit mormântul, au maltratat tot ce era foarte scump…”. În acest context, Ursitoarele sunt echivalente cu Moirele antice, nu cu zânele care oferă daruri nou-născuților. Moirele greco-romane erau descrise ca fiind bătrâne, răutăcioase și cu un aspect înfricoșător, având un rol semnificativ în inspirația pentru conceptul modern al Ursitoarelor.
Influența Spiritelor în Tomis
În inscripțiile funerare din Tomisul roman precreștin, se întâlnesc frecvent referințe la spirite și efectele lor nefaste, adesea acuzate de moartea prematură a unor locuitori. Spiritele malefice sunt menționate pe altare, dar rareori sunt numite explicit. În credința greco-romană, aceste spirite aveau fiecare un atribut menționat pentru a provoca frică. Empusa, de exemplu, era considerată responsabilă de moartea tinerilor. De obicei, era descrisă ca o fantomă cu un picior de aramă, dar putea lua forma unei femei atrăgătoare, pe care o folosea pentru a seduce și, ulterior, a omorî bărbații.
Lamia și Teama Grecilor
Un alt demon temut de greci și romani era Lamia, un spirit nocturn asociat cu moartea copiilor. Conform tradiției, Lamia era o muritoare frumoasă, iubita lui Zeus, care a fost transformata într-un monstru de către soția sa, Hera, din cauza geloziei. Aceasta îi devora copiii, devenind astfel o figură de groază în mitologia antică.
Destinul și Soarta în Tomis
Altarele funerare din Tomis adesea reflectă ideea că soarta nu poate fi schimbată de oameni. O inscripție remarcabilă, datând probabil din secolul IV d.Hr., este dedicată copilului Lilas de către tatăl său, Bassianus. Aceasta afirmă: “Amintire. Nimic nu depinde de oameni, toate se învârtesc sub puterea destinului. Căci și eu m-am străduit să îmi cresc un copil și să îl îndrum spre realizarea speranțelor. Dar voinței mele i-a luat-o înainte hotărârea destinului, prin acest mormânt. După cum e hotărârea destinului, dragii mei, mi-am plătit soarta ce era cuvenită înainte de a ajunge la vârsta maturității și a intra în rândul bărbaților. Fiind eu copil, mic și tânăr, mă numeam Lilas. Căruia i-am ridicat acest mormânt, așa cum trebuia, eu Bassianus, tatăl, împreună cu soția mea Ianuaria, cea prea mult înlăcrimată, jelind împreună nașterea fără suferință a copilului. Salutare, trecătorule, și iarăși sănătate pentru ceilalți.”
Poveștile de Viață din Tomis
Aceste inscripții triste ilustrează dramele locuitorilor din Tomis și credințele lor, oferind o fereastră către poveștile de viață și moarte din acea vreme, unde miturile și realitatea se împleteau strâns.
Reclama zilei
Ștefanidis & Metaxa, Str. Carol 21, este singurul magazin dedicat vânzărilor de încălțăminte Bally, un brand de renume din Elveția. Acest magazin se remarcă printr-o selecție variată și bine asortată de produse.
Evenimente istorice în Constanța
Pe 6 aprilie, Constanța a fost martora multor evenimente de-a lungul timpului, inclusiv legate de Hekate, zeița misterelor și a răspântiilor, care a avut un rol semnificativ în mitologia antică.
