Criza Tribunalului Constituțional din Polonia
Judecătorii Tribunalului Constituțional numiți de actuala majoritate parlamentară din Polonia intenționează să aprobe marți bugetul instituției pentru anul viitor și să deschidă proceduri disciplinare împotriva conducerii suspendate vineri. Demersurile ar putea fi însă blocate de lipsa cvorumului: sunt prezenți doar opt judecători, deși legea impune participarea a zece. Cei numiți în timpul guvernării partidului Lege și Justiție (PiS) au anunțat că nu vor lua parte la ședință.
Criza a escaladat vineri, când judecătoarea Anna Korwin-Piotrowska, numită de actuala majoritate parlamentară, a dispus suspendarea temporară a președintelui Tribunalului Constituțional, Bogdan Święczkowski, și a vicepreședintelui, Bartłomiej Sochański, preluând conducerea instituției. Cei doi au fost aleși judecători în timpul guvernării PiS, dar au fost numiți în funcțiile de conducere abia în 2024 și 2025, de fostul președinte Andrzej Duda, aliat al partidului.
Confruntarea a ajuns într-un punct critic: ambele tabere afirmă că apără Constituția și refuză să recunoască legitimitatea măsurilor luate de cealaltă parte. Disputa actuală este însă legată de un conflict care durează de peste zece ani. Guvernul condus de Donald Tusk susține că încearcă să restabilească ordinea constituțională afectată de reformele PiS adoptate după 2015. În schimb, președintele Karol Nawrocki și aliații săi denunță o presupusă „tentativă de lovitură de stat”, acuzând Executivul că încearcă să preia controlul asupra Tribunalului.
Originile conflictului constituțional
Rădăcinile crizei actuale datează din toamna anului 2015. Atunci, majoritatea parlamentară formată din Platforma Civică (PO) și Partidul Popular Polonez (PSL) a ales cinci judecători ai Tribunalului Constituțional, cu puțin timp înaintea alegerilor legislative. Decizia a fost controversată, deoarece Parlamentul modificase legislația pentru a permite numirea simultană a celor cinci judecători.
După victoria categorică a PiS în alegerile din 2015, noua majoritate parlamentară a anulat numirile și a desemnat alți judecători, care au depus jurământul în fața președintelui de atunci, Andrzej Duda. Tribunalul Constituțional a decis însă că trei dintre numirile făcute de vechiul Parlament fuseseră legale, în timp ce celelalte două avuseseră loc prea devreme. PiS a păstrat totuși propriii judecători, declanșând o dispută privind legitimitatea componenței instanței.
În anii care au urmat, guvernul PiS a schimbat legislația referitoare la organizarea și funcționarea Tribunalului, iar judecătorii numiți în condiții contestate au început să participe la pronunțarea hotărârilor. La început, Tribunalul, în care aceștia nu dețineau încă majoritatea, a declarat neconstituționale modificările adoptate în decembrie 2015. Noile reguli schimbau modul de funcționare al instanței și îi îngreunau activitatea.
Guvernul a refuzat să publice hotărârea în jurnalul oficial, susținând că aceasta nu era valabilă, deoarece Tribunalul nu respectase procedurile introduse chiar prin noile modificări legislative. Situația a atras critici din partea instituțiilor europene.
În 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Polonia în cauza Xero Flor. Compania ceruse despăgubiri statului pentru pagubele provocate de animale sălbatice, iar după ce solicitarea i-a fost respinsă, a contestat la Tribunalul Constituțional legislația privind calcularea compensațiilor.
Conflictul privind Tribunalul Constituțional din Polonia
În 2017, Tribunalul a respins contestația companiei, însă din completul de judecată făcea parte Mariusz Muszyński, numit de partidul PiS pe un post ocupat deja legal de un alt judecător. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că participarea lui Muszyński a încălcat dreptul companiei la un proces echitabil în fața unei instanțe constituite potrivit legii. Tribunalul Constituțional a devenit, astfel, unul dintre principalele puncte de dispută dintre guvernul PiS și instituțiile europene.
După ce Donald Tusk a revenit la putere, în decembrie 2023, la aproape zece ani de la încheierea primului său mandat de premier, desfășurat între 2007 și 2014, noul guvern proeuropean a început demersurile pentru reformarea Tribunalului Constituțional și restabilirea independenței justiției, promisiune centrală a campaniei lui Tusk.
În 2024, Parlamentul a adoptat două legi pentru reorganizarea instanței. Președintele de atunci, Andrzej Duda, apropiat de PiS, le-a trimis însă Tribunalului Constituțional spre verificare, împiedicând intrarea lor în vigoare. În decembrie același an, Duda l-a numit la conducerea instituției pe Bogdan Święczkowski, fost procuror național și apropiat al conducerii PiS.
Ca reacție, din martie 2024, guvernul Tusk a încetat să mai publice hotărârile Tribunalului, susținând că instituția, în componența de la acea vreme, nu putea funcționa ca o instanță constituțională legitimă.
Disputa s-a intensificat din nou în martie 2026, când Parlamentul proeuropean a ales șase judecători noi pentru Tribunalul Constituțional. Președintele Karol Nawrocki, ales în anul precedent cu sprijinul PiS, a acceptat ca doar doi dintre aceștia să depună jurământul, invocând nereguli procedurale în cazul celorlalți patru.
Cei patru judecători au depus totuși jurământul în Parlament, dar conducerea Tribunalului, aflată sub autoritatea lui Święczkowski, nu le-a permis să-și exercite atribuțiile. CEDO a cerut autorităților poloneze să nu le obstrucționeze activitatea, iar Comisia de la Veneția a precizat că primirea jurământului este o atribuție procedurală a președintelui și nu îi oferă acestuia dreptul de a bloca numirea judecătorilor aleși de Parlament.
Tensiunile au atins un nou nivel vineri, când Anna Korwin-Piotrowska, fostă președintă a Tribunalului Regional din Opole și una dintre judecătoarele alese de Parlament în martie, a dispus suspendarea temporară a conducerii Tribunalului Constituțional. Ea este cunoscută pentru opoziția față de reformele judiciare promovate de PiS.
Cine are dreptate în disputa constituțională?
Conflictul se concentrează, în esență, asupra a două întrebări: avea președintele Nawrocki dreptul să refuze primirea jurământului judecătorilor aleși de Parlament și putea Anna Korwin-Piotrowska să suspende conducerea Tribunalului Constituțional?
În prima dispută, instituțiile europene s-au poziționat, așa cum era de așteptat, de partea guvernului Tusk. Aceeași interpretare este susținută de majoritatea experților constituționali polonezi. Andrzej Zoll, fost președinte al Tribunalului Constituțional, și constituționalistul Marek Chmaj consideră că șeful statului nu poate bloca numirea judecătorilor aleși de Parlament.
Societatea Poloneză de Drept Constituțional a concluzionat, de asemenea, că Nawrocki nu și-a respectat obligația constituțională de a primi jurământul judecătorilor într-un termen rezonabil. Separat, persistă disputa privind validitatea jurământului depus ulterior în Parlament de cei patru judecători respinși de președinte.
Opinii împărțite privind procedura alternativă
O judecătoare constituțională consideră că procedura alternativă a oferit o soluție legală la blocajul generat de președinte. În schimb, constituționaliștii Ryszard Piotrowski și Jacek Zaleśny susțin că jurământul nu a produs efecte juridice, deoarece președintele nu a fost prezent.
O poziție intermediară adoptă Maciej Gutowski, profesor de drept la Universitatea Adam Mickiewicz din Poznań. Acesta consideră nejustificat refuzul lui Nawrocki, dar pune la îndoială legalitatea procedurii alternative.
Controverse privind suspendarea conducerii Tribunalului
Opiniile sunt împărțite și în privința suspendării conducerii Tribunalului de către Korwin-Piotrowska. Mai mulți experți avertizează însă că, indiferent dacă măsura este legală, ea poate crea un precedent periculos.
Włodzimierz Wróbel, judecător al Curții Supreme a Poloniei, afirmă că legea permite suspendarea temporară a unui judecător, inclusiv a președintelui Tribunalului Constituțional. În anumite împrejurări, atribuțiile acestuia pot reveni judecătorului cu cea mai mare vechime, care, în acest caz, ar fi Korwin-Piotrowska.
Jerzy Stępień, fost președinte al Tribunalului, consideră că măsura ar putea avea un temei legal, dar subliniază că situația trebuie analizată mai atent. Marcin Matczak, profesor de drept la Universitatea din Varșovia și critic cunoscut al reformelor judiciare promovate de PiS, susține, dimpotrivă, că suspendarea nu are bază legală și riscă să instituie un precedent periculos.
Marcin Szwed, jurist al Fundației Helsinki pentru Drepturile Omului, împărtășește această temere. El avertizează că viitoare majorități parlamentare ar putea recurge la o procedură asemănătoare pentru a prelua conducerea Tribunalului.
Criza depinde de reuniunea de marți
Argumentele juridice ale ambelor tabere au fost analizate pe larg, însă, în fapt, niciuna nu pare dispusă să accepte un compromis. Evoluția crizei depinde în mare măsură de reuniunea de marți, inclusiv de posibilitatea întrunirii cvorumului necesar și de măsura în care celelalte instituții ale statului polonez vor recunoaște și aplica eventualele hotărâri.