Clarificările Curții de Apel București cu privire la activitatea magistraților
Pe 5 ianuarie 2026, Curtea de Apel București a emis o informare publică în care aduce clarificări referitoare la activitatea magistraților, ca răspuns la un documentar recent. Curtea a subliniat că nu au existat modificări arbitrare sau discreționare menite să influențeze soluțiile pronunțate de completurile de judecată.
În comunicatul său, Curtea a explicat că toate modificările completurilor de judecată au avut motive legale și obiective, cum ar fi pensionările, promovările, detașările, concediile sau integrarea judecătorilor noi în sistem.
Motivarea modificărilor completurilor de judecată
Curtea a prezentat o situație centralizată a modificărilor completurilor din ultimii trei ani, care a totalizat 361 de cazuri. Aceasta demonstrează că toate modificările au avut cauze obiective, conforme cu legislația și necesare pentru funcționarea efectivă a instanței. În detaliu, motivele modificărilor au fost următoarele:
- Pensionări și degrevări anticipate – 55 cazuri;
- Promovări în carieră – 53 cazuri;
- Integrarea judecătorilor noi – 144 modificări;
- Degrevarea totală sau parțială a judecătorului, în funcție de complexitatea cauzelor – 41 cazuri;
- Reluarea activității după concedii de maternitate – 48 cazuri;
- Detașări – 20 cazuri (11 ca urmare a promovărilor și 9 la alte instituții din cadrul autorității judecătorești).
Analiza celor 361 de modificări arată că acestea au fost determinate exclusiv de cauze obiective și legale, rezultând din dinamica resurselor umane și din îndeplinirea obligațiilor legale, precum și din drepturile profesionale și sociale ale judecătorilor. Curtea a subliniat că prezentarea jurnaliștilor din documentar a distorsionat aceste date, creând o imagine eronată și suspiciuni nefondate despre activitatea instanței.
Aspecte legate de dosarele de corupție
Curtea de Apel București a adăugat că, în cazul dosarelor de corupție menționate, majoritatea erau deja prescrise la momentul sesizării, iar cele rămase nu au fost influențate de modificările completurilor. În detaliu, datele referitoare la cele 22 de dosare de corupție analizate pe o perioadă de 3 ani arată că:
- Termenele de prescripție erau deja împlinite înainte de înregistrarea cauzei la Curtea de Apel București sau au intervenit la scurt timp după sesizare;
- Din cele 22 de dosare, doar 3 (13,64%) s-au prescris în timpul judecății, în timp ce 19 (86,36%) erau deja prescrise la momentul sesizării;
- În cele 3 dosare în care prescripția a intervenit după sesizarea Curții de Apel, aceasta s-a produs la intervale de 9 zile, 3 luni și 5 luni de la sesizare, indicând că instanța a fost sesizată cu cazuri aflate deja în limita termenului legal;
- Prescripția intervenită la 9 zile de la sesizare nu poate fi legată de acțiunile instanței, iar intervalele de 3 și 5 luni sunt compatibile cu procedurile normale de judecată, nefiind suficiente pentru a susține existența unor manevre necorespunzătoare.
Problemele Justiției: Întârzieri în Judecare
Curtea se confruntă cu un volum semnificativ de cauze vechi, unele dintre acestea având fapte comise cu 8-10 ani în urmă, ceea ce restricționează în mod evident capacitatea de a judeca cazurile pe fond.
Analiza statisticilor sugerează că instanța a aplicat legea într-un mod activ și responsabil, fără a se limita doar la constatarea prescripției răspunderii penale.
