Mărțișorul: Tradiții și Semnificații
Luna martie, cunoscută în calendarul popular ca „Mărțișor”, este marcată de simbolul acestui mic obiect amuletă, însoțit de tradiționalul șnur alb-roșu. Conform specialiștilor din cadrul Muzeului de Artă Populară Constanța, se consideră că primul mărțișor a fost creat din două fire de lână răsucite, unul alb și celălalt roșu. Ulterior, șnurului i s-au adăugat o monedă din argint sau aur și chiar o cruciuliță.
Potrivit tradiției populare, firul alb-roșu a fost tors de Baba Dochia pe 1 Martie, în timpul urcușului său pe munte, fiind convinsă că primăvara a sosit. În drumul său, Baba Dochia a găsit o monedă, pe care a perforat-o și a trecut prin aceasta ața bicoloră. Etnograful Simion Florea Marian menționează în lucrarea sa „Sărbătorile la români”, publicată în 1898, că „Mărțișorul este datina prin care părinții leagă de 1 Martie copiilor lor câte o monedă de argint ori de aur, la gât sau la mână. Moneda este de obicei atârnată de o cordea roșie sau de un găitan compus din două fire răsucite de mătase roșie și albă sau dintr-un fir de arniciu roșu și unul de bumbac alb, sau din mai multe fire de argint și aur, numindu-se Mărțișor, Mărțiguș sau Marț.”
Purtarea Mărțișorului și Obiceiuri Asociate
În mod tradițional, mărțișorul era purtat timp de 9 sau 12 zile, după care se lega de creanga unui pom fructifer. În funcție de zona etnografică, mărțișorul putea fi purtat până de Florii, de Paște sau de Sfântul Gheorghe. Ulterior, acesta era plasat pe o tufă de trandafir, agățat de ramura unui copac, așezat sub o piatră, aruncat peste casă pentru a fi „luat de berze” sau păstrat la oglindă ori la icoană.
Recunoașterea Internațională a Mărțișorului
În anul 2017, mărțișorul, o practică ancestrală care generează tradiții, a fost inclus pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității – UNESCO, ca rezultat al unui demers comun al României, Bulgariei, Macedoniei și Republicii Moldova.
