Decizia Înaltei Curți privind despăgubirile pentru fapte ilicite
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a admis luni un recurs în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel București. Această hotărâre stabilește că, în cazul în care instanța acordă despăgubiri materiale și/sau morale pentru o faptă ilicită, dobânda legală penalizatoare aferentă acestor despăgubiri se va calcula începând cu data producerii prejudiciului.
Hotărârea se aplică și în situațiile în care fapta ilicită nu este considerată infracțiune, ÎCCJ subliniind că regula se aplică „indiferent dacă este prevăzută sau nu ca infracțiune”. Aceasta implică un impact semnificativ asupra litigiilor de răspundere civilă delictuală, indiferent de procedura utilizată.
Definirea dobânzii legale penalizatoare
Dobânda legală penalizatoare reprezintă dobânda datorată pentru neplata la scadență a unei obligații bănești, conform art. 1 alin. (3) din OG nr. 13/2011. Decizia ÎCCJ clarifică momentul de la care această „întârziere” începe să aibă efecte în contextul despăgubirilor pentru fapte ilicite.
În trecut, instanțele nu aveau o abordare unitară. Unele calculau dobânda de la data cererii, de la constituirea ca parte civilă sau de la pronunțarea hotărârii, în timp ce altele o aplicau de la data producerii prejudiciului. RIL-ul are rolul de a unifica aceste soluții, conform funcției constituționale a ÎCCJ, care a optat pentru a lega dobânda de momentul în care a avut loc paguba.
Aspecte legale din procesul penal
Înalta Curte a pornit de la normele procesului penal referitoare la latura civilă. Acțiunea civilă în procesul penal vizează tragerea la răspundere civilă delictuală, iar „repararea prejudiciului material și moral se realizează conform dispozițiilor legii civile”, conform art. 19 alin. (1) și (5) din Codul de procedură penală.
În dreptul civil, dreptul la reparație se naște „din ziua cauzării prejudiciului”, conform art. 1381 alin. (2) din Codul civil, iar pentru stabilirea despăgubirii, regula este „data producerii prejudiciului”, conform art. 1386 alin. (2) din același cod.
Regimul întârzierii de drept
Un element esențial în raționamentul legal este regimul „întârzierii de drept”. Codul civil stipulează că debitorul este considerat în întârziere atunci când obligația rezultă dintr-o faptă ilicită extracontractuală, conform art. 1523 alin. (2) lit. e). În acest context, dobânda ca daune moratorii este asociată cu scadența și neplata la timp, conform art. 1535 alin. (1) din Codul civil.
Astfel, persoanele care primesc despăgubiri pentru accidente, agresiuni, distrugeri sau alte fapte ilicite pot beneficia, pe lângă suma stabilită, și de dobânda legală penalizatoare calculată din ziua producerii prejudiciului, ceea ce poate crește semnificativ totalul de plată în cazurile care durează mult timp.
Relevanța pentru despăgubirile morale
Decizia este relevantă nu doar pentru despăgubirile materiale, ci și pentru cele morale, deoarece ÎCCJ menționează explicit „despăgubiri materiale și/sau morale”, respingând argumentele conform cărora dobânda ar fi amânată pe motiv că dauna morală ar fi cuantificată doar la final printr-o hotărâre.
ÎCCJ subliniază caracterul obligatoriu al acestei dezlegări. Conform art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală, soluția din RIL devine obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial, Partea I. Totodată, Codul de procedură penală precizează că decizia RIL este pronunțată exclusiv în interesul legii și nu are efecte asupra hotărârilor deja pronunțate sau asupra situației părților din acele procese.
Reguli Procedurale pentru Instanțe
Motivarea și publicarea actelor judiciare vor respecta termenele procedurale stabilite. Aceasta înseamnă că regula va orienta activitatea instanțelor în cazul cauzelor viitoare, dar și pentru cele aflate în desfășurare, în funcție de aplicabilitatea acesteia la momentul judecății. Publicarea în Monitorul Oficial marchează momentul de la care aceste reglementări devin efective.
