Depresie sau doar frustrări?
Într-o eră în care autodiagnosticarea a devenit o practică tot mai comună, psihologul clinician Carmen Manuela Clinci subliniază diferențele fundamentale între tristețea normală și depresia clinică. Copiii care nu primesc ceea ce își doresc sau tinerii care compară viețile lor cu cele ale altora pe rețelele sociale nu sunt neapărat afectați de depresie. Frustrarea este o reacție naturală, temporară și ușor de gestionat, în timp ce depresia este o afecțiune mentală gravă, ce influențează somnul, energia, gândirea și capacitatea de a funcționa în viața de zi cu zi.
Într-un mesaj clar și responsabil, Carmen Manuela Clinci ne încurajează să ne informăm, să arătăm empatie și să căutăm ajutor specializat atunci când este necesar, pentru a evita confuzia între emoțiile normale și boala adevărată.
Autodiagnosticarea depresiei
Autodiagnosticarea depresiei a devenit un fenomen îngrijorător, iar psihologul clinician Carmen Manuela Clinci explică de ce este important să facem distincția între tristețea obișnuită și depresia severă. „În ultima vreme, pare că a devenit un trend să te autodiagnostichezi cu depresie. Dacă un copil nu primește telefonul dorit sau perechea de adidași văzută la un influencer, se spune că „intră în depresie”. Dacă nu ai ceea ce văd alții pe rețelele sociale, „sigur ești în depresie”, explică psihologul.
„Este esențial să facem o distincție clară între frustrare și depresie. Frustrarea este o reacție normală la dorințe nesatisfăcute și face parte din viață. Nu ne place să fim refuzați sau să pierdem ceea ce ne dorim. Aceste emoții sunt temporare și gestionabile, iar cel mai important, nu indică neapărat o tulburare mentală”, continuă Carmen Manuela Clinci.
Diferențele între depresie și tristețe
În contrast, „depresia este o problemă de sănătate mintală serioasă. Nu este doar o stare de tristețe sau de lipsă de motivație. Este o boală care poate afecta somnul, apetitul, energia, gândirea și chiar capacitatea de a funcționa zilnic. Mulți oameni care suferă de depresie reală nu reușesc să verbalizeze ceea ce simt, nu din lipsă de dorință, ci din incapacitate”, afirmă specialistul.
Psihologul subliniază riscurile asociate autodiagnosticării: „Aceasta nu doar că minimizează suferința celor care se confruntă cu această afecțiune, dar ne poate face și pe noi să ignorăm problemele reale sau să căutăm ajutor în direcții greșite”.
Recomandări pentru o mai bună înțelegere
Carmen Manuela Clinci recomandă: „Să ne informăm: să învățăm diferențele între emoțiile normale și simptomele clinice.”
„Să fim empatici: cu cei din jur și cu noi înșine. Nu orice durere este depresie, dar nici nu trebuie să fie ignorată.”
„Să cerem ajutor specializat: psihologii și psihiatrii sunt pregătiți să ofere un diagnostic corect și sprijinul necesar.”
„Tristețea este o parte normală a vieții. Depresia este o realitate. Este esențial să facem această distincție pentru binele nostru și al celor dragi. Să fim responsabili în ceea ce spunem și să ne îngrijim unii de alții! Dacă simți că tu sau cineva apropiat are nevoie de ajutor, nu ezita să cauți sprijin!”, a concluzionat psihologul clinician Carmen Manuela Clinci.
În perioada 22–24 august, ea va participa activ la „AFECT”, Festival Imperfect, la Brașov, unde va susține discuții și sesiuni de informare pentru public, aducând în atenție aceste teme importante.
Responsabilitatea față de emoții și grija față de ceilalți
În calitate de psiholog în cadrul Organizației Salvați Copiii Brașov, mă confrunt zilnic cu necesitatea de a oferi sprijin emoțional pentru copii, părinți și profesioniști. Consider că AFECT reprezintă unul dintre puținele spații publice în care sănătatea mintală este tratată cu seriozitate, empatie și deschidere. PsihoLoc oferă exact cadrul necesar: dialoguri sincere, schimburi de perspective și o comunitate unde emoțiile sunt acceptate și valorizate. Recomand cu căldură să vizitați AFECT și sunt recunoscătoare că am contribuit la acest proiect care aduce psihologia mai aproape de oameni.
Îndemnuri pentru părinți
Pentru părinți, psihologul clinician Carmen Clinci subliniază importanța limitării utilizării gadget-urilor. Ea sugerează să se evite utilizarea ecranelor până la vârsta de doi ani, încurajând accesul copiilor la telefoane doar cu control parental adecvat.
