Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța – Proiectul „Astăzi la Constanța”
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a început pe 1 ianuarie 2026 un nou proiect intitulat „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”. Reprezentanții instituției au subliniat că fiecare zi a anului va oferi ocazia de a explora diverse fragmente din istoria Constanței și a Dobrogei, incluzând evenimente semnificative, personalități importante, fapte cotidiene din presa vremii, descoperiri arheologice și piese de patrimoniu care ilustrează istoria locală. Proiectul va pune un accent deosebit pe perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o epocă marcată de transformări fundamentale pentru Constanța, care a evoluat de la oraș-port la poarta maritimă a României moderne. Totuși, și alte perioade istorice vor fi incluse, având în vedere bogăția istorică a acestui teritoriu, care se întinde din preistorie până în zilele noastre.
Descoperirea Mormântului Pictat de la Tomis
Data de 25 februarie 1988 este memorabilă în istoria acestui loc, marcând descoperirea uneia dintre cele mai impresionante dovezi ale antichității, cunoscută sub numele de Mormântul Pictat de la Tomis sau Mormântul Hypogeu. Acest termen, provenit din grecescul hypó (sub) și gê (pământ), se referă la un mormânt subteran.
La sfârșitul lunii februarie 1988, în timpul unor lucrări edilitare pe faleza înaltă a Constanței, un excavator a lovit accidental un zid îngropat. Această descoperire surprinzătoare a fost semnalată arheologilor de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, iar cercetările au fost inițiate de specialiștii Constantin Chera și Virgil Lungu. Rezultatul a fost descoperirea unui monument funerar subteran, unic atât în regiunea Dobrogea, cât și la nivel național.
Descrierea Mormântului Hypogeu
Arheologii Constantin Chera și Virgil Lungu au realizat o descriere detaliată a mormântului hypogeu în articolul „Morminte pictate în Dacia pontică”, publicat în Analele Dobrogei în 1995. Aceștia au menționat că, în februarie 1988, a fost descoperit un mormânt deosebit de valoros în cadrul uneia dintre necropolele anticului Tomis. Mormântul, ce are o cameră funerară cu dromos, se prezintă cu un plan dreptunghiular (dimensiuni interioare: 2,80 metri / 2,30 metri / 2,05 metri) și este dotat cu un mic culoar de acces (dromos). Valoarea sa excepțională provine din realizarea artistică a interiorului, unde, peste tencuiala ce acoperă materialul de construcție, au fost pictate, în tehnica «a Secco», diverse reprezentări antropomorfe, zoomorfe și fitomorfe. Este important de menționat că întregul monument a fost pictat având în vedere o compartimentare specifică, incluzând arcade, pereți și boltă.
Interiorul cavoului de familie este decorat cu picturi de o mare valoare artistică, care reflectă temele și simbolurile culturii antichității târzii. Deasupra intrării, se regăsesc patru porumbei care beau apă dintr-o cupă, într-un decor vegetal. Pe peretele vestic, sunt prezente două scene: patru potârnichi, dintre care două se adapă din aceeași cupă, iar celelalte două ciugulesc în apropiere, și un iepure care mănâncă struguri dintr-un coș răsturnat.
Descoperiri Arheologice Remarcabile în Mormântul Paleocreștin
O arcadă generoasă, provenită dintr-o construcție istorică, prezintă o masă rituală la care participă șapte bărbați îmbrăcați în veșminte romane. Dintre aceștia, cinci sunt așezați pe un pat roman, iar unul se află în stânga imaginii, lângă masa rotundă, în timp ce altul este plasat în partea opusă. Pe peretele estic, doi păuni sunt reprezentați față în față, ciugulind dintr-un coș cu rodii. Întregul ansamblu impresionează prin armonia compozițională și bogăția cromatică, cu tonuri de roșu, negru, galben, albastru, verde și alb.
Structura Mormântului
În interiorul mormântului au fost descoperite patru sicrie de lemn, care conțineau rămășițele a patru persoane, înhumate conform ritualului creștin, cu orientare est-vest și brațele așezate pe lângă corp. De asemenea, au fost găsite fragmente ale altor defuncți, indicând o utilizare îndelungată a cavoului. O descoperire cu adevărat notabilă a fost o amforă de dimensiuni mici, în care se aflau rămășițele unui copil, o practică frecvent întâlnită în acea epocă.
Inventarul Funerar
Inventarul funerar recuperat din criptă este relativ modest, incluzând câteva obiecte personale ale unei femei: mărgele fațetate dintr-un colier, două brățări din sârmă de bronz răsucită și un vas de sticlă fusiform, folosit pentru unguente. O piesă deosebită este un philacterium din argint, un mic obiect folosit ca amuletă, care oferea protecție purtătorului.
Perioada de Utilizare a Monumentului
Pictura, contextul arheologic și inventarul funerar sugerează că monumentul a fost utilizat în a doua jumătate a secolului al IV-lea p. Chr. până la începutul secolului al V-lea p. Chr., marcând tranziția dintre păgânism și noua religie monoteistă. „Întreaga pictură ne plasează la intersecția a două perioade distincte, romană și romano-bizantină, evidențiind atât semnificații specifice fiecărei lumi, cât și elemente ce pot fi atribuite caracterului creștin al cavoului”, au notat arheologii.
Restaurarea Monumentului
După un proces amplu de restaurare și conservare, realizat cu fonduri europene, monumentul paleocreștin a fost deschis publicului în martie 2025. Datorită valorii sale istorice și simbolice, a devenit rapid un important punct de atracție pe harta cultural-turistică a orașului.
