Duminica lui Zacheu Vameșul, reflecții din învățăturile bătrânilor și prăjitura Baba Leanca

Dobrogea Online

Sursa foto:

0:00

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța – Proiectul „Astăzi la Constanța”

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a inițiat, începând cu 1 ianuarie 2026, proiectul intitulat „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”.

Reprezentanții instituției au subliniat că fiecare zi din an va oferi ocazia de a descoperi fragmente din istoria Constanței și a Dobrogei, incluzând evenimente importante, personalități de seamă, fapte cotidiene documentate în presa vremii, descoperiri arheologice și piese de patrimoniu ce ilustrează povestea locului. Proiectul va pune accent pe perioada dintre sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o epocă marcată de transformări profunde pentru Constanța, evoluând de la oraș-port la poarta maritimă a României moderne. Totodată, și alte perioade istorice vor fi incluse, dat fiind că trecutul acestui ținut se întinde pe o durată considerabilă, din preistorie până în zilele noastre.

Duminica lui Zacheu Vameșul

Ziua de 7 februarie este consacrată duminicii lui Zacheu Vameșul, o figură biblică care a căutat să-l asculte pe Isus și, prin alegerea sa, a trecut de la o viață de lăcomie și păcat la una de milostenie și credință. În 1937, Duminica lui Zacheu a căzut pe 7 februarie, zi ce a avut aproximativ zece ore de lumină, iar noaptea aproximativ 14 ore, soarele răsărind la 7:37 și apunând la 17:22. Această duminică a fost marcată de Biserica Ortodoxă ca un semn de apropiere a Postului, oferind astfel o invitație de a începe pregătirile fizice și spirituale pentru acest moment important. Este esențial ca sufletul să fie curățit, îndemnându-se la respectarea regulilor bisericii și a învățăturilor strămoșești.

Înțelepciunea populară din 1937

Cu ocazia acestei zile, se consideră potrivit să fie citite câteva proverbe și zicători dintr-un Calendar al anului 1937, editat de Biblioteca Asociației Culturale Cartea sub Icoană. Aceste învățăminte, care au fost respectate îndeosebi în mediul rural, continuă să fie relevante și astăzi:

“Păziți-vă de prorocii cei mincinoși, care vin la voi în haine de oi, iar înăuntru sunt lupi răpitori. / Când vrei să cumperi pământ ori casă, cercetează mai întâi dacă are vecini buni. / Unde nedreptatea stăpânește și strâmbătatea poruncește, fugi de judecată, chiar și dacă ai dreptate. / Cine a plantat un pom, îi iartă Dumnezeu un păcat.”

Calendarul din 1937 a fost un instrument valoros pentru educația celor din mediul rural, oferind reguli de conduită menite să contribuie la îmbunătățirea vieții comunității.

Atenție la sănătate și igienă

Este esențial să aerisiți locuințele, deschizând feroneria și feroneria timp de o oră pe zi. Trebuie să fiți conștienți că dalacul (antraxul) se poate transmite de la vite la oameni. În cazul în care aveți o vită bolnavă, apelați imediat medicul veterinar, iar persoanele infectate ar trebui să primească tratament specific. Evitați consumul de carne de la vitele moarte din cauza dalacului, precum și carnea porcului mort din cauza trichinei (trichineloză).

Îndepărtați lenea și faceți o baie cu apă caldă și săpun o dată pe săptămână. Căsătoriți-vă devreme și rămâneți fideli soțiilor voastre. Abaterile de la normele căsniciei pot duce la infecții cu boli venerice. Persoanele afectate de aceste boli trebuie să consulte un medic, un agent sanitar sau o moașă din comunitate. Boalele venerice se pot trata eficient, dacă sunt tratate din timp.

În cazul apariției unei epidemii în comunitate, nu ascundeți persoanele bolnave de autorități. Este important ca acestea să fie tratate acasă, la infirmerie sau la spital, iar locuințele să fie dezinfecționate, deoarece astfel se pot eradica bolile contagioase, protejându-vă sănătatea.

Viața la țară în 1937

În anul 1937, viața în județul Constanța era plină de provocări. Oamenii se confruntau frecvent cu epidemii, iar rata mortalității rămânea ridicată, în ciuda progreselor semnificative în medicină. Vara, consumul de fructe proaspete putea duce la afecțiuni gastrice severe, iar dulciurile reprezentau un lux pentru copiii de la țară. Prăjiturile autentice erau disponibile doar în orașe, în special la Constanța, unde se puteau găsi specialități inspirate din Paris sau București, dar la prețuri ridicate. În ciuda acestor dificultăți, țăranul român își dovedea inventivitatea, așa cum se observă și în Calendarul anului 1937, care prezenta rețeta unei prăjituri numite Baba Leanca. Aceasta se prepara dintr-o jumătate de pâine, o jumătate de oală de lapte dulce fiert, zahăr, câteva linguri de magiun, câteva de făină, aproximativ patru ouă și trei linguri de grăsime. Fragmentul din rețetă menționează: “Se taie pâinea în felii cu coajă, se înmoaie în lapte îndulcit cu zahăr, se scurg și se ung cu magiun. Se dau prin făină, apoi prin ou bătut cu zahăr și se prăjesc în grăsime încinsă. Când devin rumene, se presară cu zahăr pisat și se servesc ca prăjitură. Poftă bună!”

Evenimente culturale

Teatrul Variete Alhambra, situat pe Calea Ștefan cel Mare (vis-a-vis de Grădina Publică), anunță debutul cunoscutei cupletiste Viorica Călinescu, care va avea loc în fiecare seară. Trupa lui Jora va prezenta revista Haremul, cu roluri importante interpretate de Viorica Călinescu, Lenuța, Luci Tănăsescu, Marioara și Elena Jora.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *