Muzeul Național de Istorie a României anunță o descoperire arheologică remarcabilă
Muzeul Național de Istorie a României pregătește un eveniment deosebit, în care va fi dezvăluită, în premieră, o descoperire arheologică de excepție. Acest moment special va avea loc vineri, 12 septembrie, în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului, subliniind importanța cercetării, conservării și restaurării patrimoniului arheologic din România. Evenimentul va evidenția rolul acestor activități în consolidarea memoriei și identităților europene.
La acest eveniment vor participa colaboratori de la Direcția Cultură și Sport Mangalia, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, Muzeul Municipiului București, Gigapixel, Metamorfozys, Kimet și Nuclear NDT Research&Services.
Descoperiri impresionante în necropola tumulară a orașului Callatis
Pe 4 iulie, arheologii care săpau în situl Necropola tumulară a orașului antic Callatis, situat la 7 km nord de Mangalia, au descoperit trei cununi funerare aurite, alături de numeroase podoabe și piese de port din aur, bronz și sticlă. Aceste obiecte, datând din secolul III î.Hr., au fost găsite într-un cavou de piatră acoperit de o movilă uriașă, cu o înălțime de 12 metri și un diametru de 70 metri. Se estimează că acest mormânt impresionant a aparținut unei familii bogate de greci care dețineau proprietăți în teritoriul callatian.
Cununile funerare puteau fi oferite și în timpul vieții, fiind realizate din plante reale sau din metal și ceramică, ca simboluri ale victoriilor în competiții sau pentru merite civice deosebite. Cununile de la Callatis au avut, cel mai probabil, o funcție funerară, simbolizând puritatea și aspirațiile la nemurirea sufletului, precum și participarea familiei la ritualuri religioase de tip misteric, ca cele Orphico-Bachice și Eleusine.
În antichitate, mirtul și iedera erau plante care simbolizau speranța că sufletele celor dispăruți ar putea avea o soartă favorabilă, iar meșteșugarii au reușit să imite cu mare realism frunzele acestora în cupru și ceramică aurită.
Investigații continue în necropola din sudul Dobrogei
Muzeul Național de Istorie a României a desfășurat săpături sistematice în cadrul sitului „Necropola tumulară a orașului antic Callatis“, descoperind un complex funerar vechi de peste 2.300 de ani. Pe 4 iulie, în cea mai mare movilă funerară din sudul Dobrogei, arheologii au identificat aceleași cununi funerare aurite și piese din aur, bronz și sticlă. Cavoul, realizat din piatră, a fost descoperit pe o lungime de 18 metri, iar cercetările continuă pentru a explora mai departe acest sit arheologic.
Nicolaie Alexandru, cercetător științific la Muzeul de Arheologie „Callatis“ din Mangalia, a descris descoperirea ca fiind „o adevărată comoară ascunsă de peste 2.000 de ani“, subliniind importanța acestei investigații pentru înțelegerea istoriei antice a regiunii.
Descoperiri arheologice remarcabile în sudul Dobrogei
În cadrul cercetărilor desfășurate în sectorul coridorului de acces, arheologii au făcut descoperiri semnificative. Aceștia au identificat structuri de piatră care se presupune că reprezentau „paturi” utilizate acum 23 de secole, pe care au fost găsite două sarcofage, cel mai probabil din lemn, o raritate pentru acea perioadă istorică.
În plus, în urma excavațiilor, au fost descoperite fragmente sculptate și pictate din calcar și marmură, dar și trei cununi funerare aurite. Printre obiectele găsite se numără și bijuterii, precum și piese de port realizate din aur, bronz și sticlă, evidențiind astfel bogăția culturală și artistică a epocii respective.
