Ministerul Apărării Naționale subliniază importanța pregătirii pentru situații de urgență
Ministerul Apărării Naționale a transmis un răspuns prin care clarifică afirmațiile generalului Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, referitoare la necesitatea de a avea rezerve minime pentru situații de urgență și la utilitatea cunoștințelor de instruire militară. Aceste declarații reflectă viziunea profesională și recomandările celui mai înalt responsabil militar al Armatei României pentru sporirea rezilienței individuale și societale.
Conform MApN, recomandările sunt aliniate cu cele mai bune practici din țări aliat precum Finlanda, Suedia și Danemarca, și se încadrează în obiectivele strategice asumate de România la nivel NATO și UE. Mesajele transmise au un caracter preventiv și educativ, având rolul de a promova o cultură modernă de securitate, care implică o populație mai bine informată și pregătită pentru diverse crize.
Rezervele de urgență și standardele interinstituționale
Ministerul Apărării Naționale subliniază că apelul la constituirea unei rezerve minime pentru 72 de ore la nivel de gospodărie este în conformitate cu standardele generale de pregătire pentru situații de urgență, promovate de structuri interinstituționale, inclusiv Departamentul pentru Situații de Urgență, și cu recomandările europene. Această recomandare se referă la acumularea de apă, alimente neperisabile și alte resurse esențiale pentru a face față unor situații excepționale, fără a indica o amenințare militară iminentă.
Generalul Gheorghiță Vlad a reiterat în intervențiile sale media că România nu se află în pragul unui război, însă este important ca țara să nu fie surprinsă nepregătită și să-și alinieze cultura de pregătire la standardele aliaților, inclusiv prin educarea populației cu privire la reacțiile în caz de criză.
Clarificări privind serviciul militar obligatoriu
MApN a precizat că recomandările privind dobândirea unor cunoștințe minime de instruire militară nu implică introducerea serviciului militar obligatoriu, ci urmăresc consolidarea rezervei și a rezilienței societale prin programe voluntare și legale de pregătire.
Reziliența ca pilon al Strategiei Naționale de Apărare
În răspunsul oficial, Ministerul leagă mesajele șefului Statului Major al Apărării de Strategia Națională de Apărare a Țării, unde reziliența națională este evidențiată ca un pilon esențial al apărării. Măsurile propuse pentru proviziile de urgență și instruirea minimă sunt considerate „măsuri proactive” menite să întărească reziliența societății, conform obligațiilor asumate de România și practicilor altor state NATO, fără a răspunde la un risc concret sau la o alertă oficială modificată.
MApN nu menționează existența unei noi evaluări de risc care să justifice un nivel special de alarmă pentru populație, punând accent pe necesitatea dezvoltării unei culturi continue de pregătire. Recomandarea privind rezerva de 72 de ore este în conformitate cu standardele comune de protecție civilă și cu mesajele transmise de structurile responsabile de gestionarea situațiilor de urgență, fiind parte a unei abordări integrate care promovează o conduită responsabilă din partea populației în fața crizelor.
Informații despre pregătirea populației pentru apărare
Platforma oficială fiipregatit.ro oferă cetățenilor ghiduri și instrucțiuni referitoare la tipurile de riscuri și kiturile minime recomandate pentru situații de urgență. În acest context, Ministerul Apărării Naționale (MApN) promovează Programul „Rezerviști voluntari”, reglementat prin Legea nr. 270/2015. Acest program permite cetățenilor să se alăture voluntar rezervei operaționale a Armatei României, răspunzând astfel nevoii de forțe suplimentare bine instruite în structurile de apărare, fără a impune obligația stagiului militar.
Programul „Rezerviști voluntari” oferă un cadru legal, instruire, beneficii și obligații clare pentru cei care aleg să devină rezerviști pe baza voinței personale. De asemenea, ministerul a menționat un „noul concept al militarilor voluntari în termen”, destinat tinerilor cu vârste între 18 și 35 de ani care își doresc să participe la o formă de pregătire militară de bază. Aceste modificări sunt în prezent supuse circuitului legislativ, conform propunerilor de revizuire a Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare.
Conform explicațiilor anterioare oferite de MApN, acest concept implică o perioadă limitată de instruire, având statut și beneficii bine definite, și este menționat ca un instrument suplimentar pentru completarea rezervei și pentru îmbunătățirea nivelului de pregătire în rândul tinerilor.
