Sprijin pentru Fermierii din Europa de Est
Comisia Europeană a adoptat vineri o propunere de alocare a aproape 50 de milioane de euro pentru a ajuta fermierii din sectorul fructelor, fructelor cu coajă lemnoasă și legumelor din Bulgaria, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia și România. Fermierii din aceste țări au suferit pierderi semnificative din cauza înghețurilor din primăvară, conform unui comunicat oficial.
Conform propunerii aprobate de statele membre, România va primi 11,5 milioane de euro, iar alte alocări includ 7,4 milioane de euro pentru Bulgaria, 10,8 milioane de euro pentru Ungaria, 4,2 milioane de euro pentru Letonia, 1,1 milioane de euro pentru Lituania și 14,8 milioane de euro pentru Polonia. Aceste state pot adăuga sprijinul Uniunii Europene cu până la 200% din fonduri naționale.
Impactul Înghețurilor Târzii
În cele șase state membre, înghețurile tardive, adesea însoțite de grindină sau ploi abundente, au devastat recoltele de fructe, legume, fructe cu coajă lemnoasă și semințe. Primăvara anului 2025 a adus vremuri neobișnuite în Bulgaria, unde temperaturile calde din februarie au determinat pomii fructiferi să înflorească prematur. Răcirea bruscă și înghețurile din martie și aprilie au afectat grav culturi precum migdalele, merele, caisele, cireșele, piersicile, perele, prunele și nucile.
Letonia a experimentat, de asemenea, o situație similară, cu vreme caldă în aprilie urmată de îngheț și ploi abundente care au distrus pomii fructiferi, fructele de pădure și legumele, inclusiv mazărea, dovlecii și inul. Lituania a avut de suferit din cauza căldurii timpurii care a accelerat creșterea culturilor, dar înghețul din aprilie și mai a afectat negativ merele, coacăzele, fructele de pădure, cireșele, perele și prunele.
În Ungaria, înghețurile din aprilie și mai au lovit majoritatea țării, având un impact negativ asupra merelor, caiselor, cireșelor, piersicilor, perele și gutuilor. Polonia a fost afectată de perioade lungi de îngheț și furtuni puternice de grindină, afectând fructele de pădure, coacăzele, cireșele și castraveții. În România, înghețurile târzii au distrus mugurii și florile, generând pierderi semnificative în producția de fructe.
Provocări și Măsuri Urgente
Comisia Europeană a subliniat că, pentru a asigura eficiența acestei măsuri excepționale, este esențial ca beneficiarii să primească rapid sprijinul financiar de urgență. Plățile pentru sprijinul acordat Bulgariei, Letoniei, Lituaniei, Ungariei, Poloniei și României trebuie să fie realizate înainte de 30 aprilie 2026.
În cadrul rezervei pentru agricultură, parte a actualei politici agricole comune (2023-2027), sunt disponibile anual cel puțin 450 de milioane de euro pentru a sprijini fermierii în fața perturbărilor de pe piață sau a evenimentelor excepționale care afectează producția sau distribuția. Având în vedere frecvența crescută a fenomenelor climatice adverse, Comisia a subliniat importanța îmbunătățirii instrumentelor de gestionare a riscurilor și a promovării utilizării acestora pe scară largă în Uniunea Europeană, alături de măsuri proactive pentru a aborda cauzele fundamentale și a spori reziliența fermelor pe termen mediu. Prin propunerile recente de simplificare, vor fi posibile noi plăți în caz de criză în cadrul planurilor strategice.
Sprijin pentru fermierii afectați de dezastre naturale
În cadrul propunerii sale pentru Politica Agricolă Comună (PAC) ce va acoperi perioada 2028-2034, Comisia Europeană planifică să dubleze fondurile destinate rezervelor pentru situații de criză. Scopul acestei măsuri este de a consolida reziliența fermierilor europeni și a sectorului agroalimentar, ajutându-i să facă față mai bine perturbărilor de pe piață.
