Producții record și dificultăți pentru fermieri
Anul acesta, fermierii români se confruntă cu o situație paradoxală: în ciuda producțiilor record de cereale, ei se simt tot mai săraci. Această problemă este generată de scăderea prețurilor la cereale, care nu reușesc să compenseze creșterile semnificative ale costurilor de producție. Conform datelor furnizate de asociația LAPAR, costurile de la înființarea culturii până la recoltare au crescut cu aproximativ 20% în România, în contrast cu tendințele globale, unde prețurile de producție au scăzut.
Impactul liberalizării prețurilor la energie
Liberalizarea prețurilor la energia electrică, care a intrat în vigoare pe 1 iulie, a generat o presiune suplimentară asupra sectorului agricol și al industriei alimentare, conform asociației LAPAR. Aceasta subliniază că agricultorii, în special cei din sectoarele pomiculturii, viticulturii și legumiculturii, au fost afectați grav de majorarea tarifelor la energie. Echipamentele folosite, cum ar fi depozitele frigorifice și serele, necesită un consum mare de energie, ceea ce a dus la creșterea costurilor operaționale.
Producții record și problematica vânzărilor
Estimările Ministerului Agriculturii indică o producție record de peste 14 milioane de tone de cereale în România pentru acest an. Totuși, fermierii se confruntă cu un preț de vânzare stagnat al recoltelor, în timp ce costurile inputurilor, precum semințele, fertilizatorii și utilajele agricole, au crescut semnificativ. Această situație a determinat mulți agricultori să își vândă fermele sau să declare insolvența, în timp ce multe terenuri sunt executate de creditori.
Riscurile pentru suprafața agricolă
Asociația LAPAR avertizează că România riscă să piardă controlul asupra mai mult de 50% din suprafața agricolă a țării, în contextul în care fondurile de investiții caută să achiziționeze terenuri pentru a le revinde ulterior cu profit. Acest fenomen ar putea avea consecințe severe asupra agriculturii locale și ar trebui să atragă atenția autorităților.
Soluții propuse de fermieri
O posibilă soluție ar fi depozitarea cerealelor până la o eventuală creștere a prețurilor. Cu toate acestea, costurile asociate cu însilozarea, din cauza tarifelor mari la energie, au devenit prohibitive. LAPAR subliniază că fermierii nu își permit să își ducă recoltele în silozuri și că majorarea exagerată a tarifelor la energie îi forțează să vândă imediat recoltele. De asemenea, practicile traderilor de cereale și subvențiile insuficiente din partea statului agravează și mai mult situația.
Provocările agriculturii românești
O mare parte din recolta agricolă din România este achiziționată imediat, la prețuri foarte mici, de marii traderi internaționali de cereale și alte produse agricole. Acești traderi obțin profituri semnificative, având controlul asupra comerțului global de cereale, care se întorc în România sub formă de produse finite. Industria alimentară a țării este subdezvoltată, deoarece marile grupuri de interese nu doresc acest lucru, România fiind tratată doar ca o piață de desfacere pentru produsele alimentare.
În prezent, se acordă subvenții, însă rezultatele sunt inexistente, deoarece nimeni nu este interesat de impactul acestor subvenții. Din cele 9,7 milioane de hectare de teren arabil, 4,7 milioane de hectare nu sunt fiscalizate. Proprietarii acestor terenuri nu beneficiază de consultanță din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, APIA, institutelor de cercetare sau Agenției Naționale Fitosanitare. Astfel, nu este surprinzător că agricultura românească se confruntă cu neperformanțe și faliment.
Industria chimică din România este aproape inexistentă, iar petrochemia se află într-o situație similară. Aceleași probleme se regăsesc în toate sectoarele legate de agricultură, de la producătorii de utilaje până la cei de semințe. În această situație, totul este achiziționat de la furnizori externi, la prețurile impuse de aceștia. Producția se îndreaptă către aceleași entități, evident, la prețurile dictate de ele. Acest context arată că agricultura României a devenit un sector captiv, dependent de alții.
Creșterea exagerată a prețurilor energiei electrice, majorarea impozitelor și taxelor, precum și creșterea salariilor, fără o legătură directă cu productivitatea muncii, reprezintă un alt factor care afectează agricultura și economia românească. Aceste măsuri sunt considerate o lovitură dată sectorului agricol de către cei care conduc România spre faliment, conform declarațiilor lui Nicu Vasile, Președintele LAPAR.
