Dedicarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța de Florii
Azi, de Florii, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța marchează data de 5 aprilie din calendarul istoric „Astăzi la Constanța”, evidențiind sărbătoarea renașterii naturii și continuitatea unor tradiții străvechi. Potrivit reprezentanților muzeului, Duminica Floriilor, celebrată astăzi de creștinii ortodocși, este considerată cea mai importantă sărbătoare din timpul Postului Mare al Paștelui. Această săptămână premergătoare Săptămânii Patimilor este marcată de renașterea naturii, iar Sâmbăta lui Lazăr și Duminica Floriilor sunt sărbători pline de veselie, în care copiii joacă adesea un rol central.
Duminica Floriilor comemorează Intrarea Mântuitorului în Ierusalim, când mulțimi l-au întâmpinat, așternându-și hainele și ridicând ramuri verzi, strigând „Osana”. În tradiția românească, salcia reprezintă simbolul acestei zile, fiind primul arbore care înverzește. În biserici, se sfințesc ramuri de salcie și primele flori de primăvară, care sunt apoi duse acasă și păstrate, având credința că acestea vor aduce protecție, sănătate și belșug pe parcursul anului.
Semnificația Floralia în Antichitate
<p„Sărbătoarea renașterii naturii, caracterizată prin splendorile vegetale, armonia și iubirea, are rădăcini adânci în Antichitate”, explică Narcisa Alexandra Știucă în lucrarea sa „Sărbătoarea noastră cea de toate zilele. (vol II) – sărbători în cinstea primăverii”. Aceasta face referire la Floralia, o sărbătoare dedicată zeiței Flora, divinitatea plantelor înflorite, fertilității și primăverii.
Flora ar fi oferit oamenilor mierea și ar fi calmat mânia Junonei, contribuind la conceperea zeului Marte din aroma unei flori miraculoase. Deși o figură minoră în comparație cu alte zeițe romane, ea a fost integrată în panteonul roman sub domnia regelui sabin Titus Tatius. Conform unor surse, Flora era căsătorită cu Favonius, zeul vântului, cunoscut și sub numele de Zephyr, și era asociată cu Ceres, zeița recoltei și a grâului.
Atanasie Marian Marienescu, în volumul „Cultul păgân și creștin. Sărbătoarele și datinile romane vechi”, menționează că Flora, o zână de origine veche italică, a fost venerată în special în Italia de mijloc. Ea este zâna florilor și a înfloririi, iar tot ceea ce înflorește pe câmp sau pe munte se datorează puterii Florei, care a fost admirată ca Flora Mater, mama primăverii și generatoarea vegetației. De asemenea, Flora a fost percepută ca zâna înfloririi tinereților și a speranțelor femeilor, similar cu Venerea.
Templele dedicate zeiței Flora erau amplasate în locuri importante din Roma, cum ar fi colina Quirinal și în apropierea Circului Maxim. Sărbătoarea Floralia a început inițial ca o festivitate de o zi, pe 29 aprilie, dar ulterior s-a extins pe o perioadă de mai multe zile, între 28 aprilie și 3 mai. În cadrul acestor festivități, oamenii se împodobeau cu flori, își decorau casele și mesele, iar femeile purtau veșminte colorate, celebrând abundența, bucuria și libertatea naturii reînnoite.
Imaginea Florei a traversat secolele, rămânând un simbol al grației, frumuseții și primăverii în artă.
Ariadna: Reședință Aristocratică din Stabiae
Ariadna este o reședință aristocratică situată în orașul Stabiae, în apropiere de Pompei. Fresca datată în secolul I d.Hr. este conservată în prezent la Museo Archeologico Nazionale di Napoli. Această lucrare impresionantă, cunoscută sub denumirea de „Flora”, este apreciată ca una dintre cele mai elegante reprezentări feminine din arta romană antică.
Opera a supraviețuit erupției vulcanului Vezuviu din anul 79 d.Hr. Paradoxal, tragedia care a afectat lumea romană a contribuit la păstrarea acestei opere de artă, deoarece a fost protejată de un strat gros de cenușă vulcanică.
csizi3