Declarațiile Generalului-maior în rezervă Dorin Toma
Generalul-maior în rezervă Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est al NATO, a exprimat pe rețelele sociale o reacție critică la adresa lui Adrian Veștea, după numirea acestuia în funcția de prim-ministru al României.
Problemele infrastructurii în zona Cincu
Cu o mare surprindere, Toma a comentat despre noua desemnare, subliniind dificultățile întâmpinate în asigurarea accesului și mobilității militare în zona poligonului Cincu, județul Brașov. Aceste probleme au fost exacerbate de managementul ineficient al Consiliului Județean Brașov și al Ministerului Dezvoltării, condus de persoana recent numită în funcție. Toma a menționat că proiectul de construcție a unui nou pod peste râul Olt, responsabilitatea Consiliului Județean și finanțat prin PNDL, a stagnat timp de mai bine de patru ani din cauza birocrației.
Impactul asupra convorbelor militare
În această perioadă, convoaiele militare au fost obligate să utilizeze rute ocolitoare neamenajate, ceea ce a generat costuri logistice și financiare semnificative pentru partenerii NATO. Aceste rute alternative au adăugat zeci de kilometri și ore de întârziere la fiecare transport. În plus, circulația blindatelor pe drumuri județene înguste, neproiectate pentru un tonaj greu, a dus la deteriorarea infrastructurii locale și a crescut riscul de incidente tehnice.
Situația proastă a infrastructurii locale
Militarii români și cei ai NATO au fost nevoiți ani de zile să folosească un drum comunal parțial asfaltat, care traversa râul Olt prin barajul hidrocentralei din zonă, având impusă o restricție severă de tonaj pentru a evita distrugerea structurii. Acest lucru a făcut ca echipamentele grele ale NATO, cum ar fi tancurile Leclerc ale armatei franceze, să fie nevoite să ocolească, adăugând distanțe considerabile. Locuitorii din zonă au protestat, simțindu-se abandonați de autorități în fața unui tranzit militar masiv care depășea capacitatea infrastructurii locale.
Necesitatea modernizării DJ 104
În perioada în care accesul spre localitatea Cincu a fost restricționat, DJ 104 ar fi trebuit să fie consolidat și modernizat pentru a permite circulația convoaielor grele, având în vedere că era afectat de eroziune și instabilitate. Cu toate acestea, nu s-au realizat progrese semnificative, ci doar s-au elaborat planuri și documentații tehnice. Toma a subliniat și lipsa unui nod de legătură pe noua autostradă Sibiu-Făgăraș, care ar fi facilitat mișcarea rapidă a trupelor NATO.
Demersurile pentru exercițiile NATO
În pregătirea exercițiilor NATO DACIAN SPRING 25 și DACIAN FALL 25, organizate de Comandamentul Diviziei Multinaționale de Sud-Est, Toma a efectuat numeroase demersuri instituționale și personale către autoritățile centrale, evidențiind nevoia stringentă de îmbunătățire a infrastructurii pentru a răspunde cerințelor operațiunilor militare.
Probleme cu infrastructura pentru trupele NATO în România
Scopul a fost amenajarea unor sectoare de drumuri comunale și podețe din județele Brașov și Sibiu pentru a facilita accesul trupelor în facilitățile de instruire. Timp de zece luni, Ministerul Apărării Naționale a trimis scrisori repetate către Ministerul Dezvoltării pentru a accelera procedurile, însă proiectele au rămas blocate în faza de avizare. În acest context, este relevant de menționat că autoritățile locale au avut dificultăți în obținerea aprobărilor necesare.
Situația a devenit atât de critică încât ambasadorii Franței, Belgiei și Luxemburgului au intervenit oficial la Guvernul României pentru a solicita repararea urgentă a acestei infrastructuri de importanță tactică. Primarul local a solicitat ajutor pentru a obține aprobarea necesară pentru proiectul de apă și canalizare din zonă, care este finanțat din aceleași fonduri naționale și care urma să se conecteze la baza militară.
Grupul de Luptă NATO a fost nevoit să recurgă la soluții logistice proprii și bugete aliate pentru a asigura o operabilitate minimă în poligon, datorită ritmului lent al investițiilor de către partea română. Deși s-a promis construirea infrastructurii pentru militarii NATO sau americani și s-au avansat sume mari de la bugetul național, în prezent, aliații continuă să-și asigure propriile resurse logistice și financiare pentru dezvoltarea acestor facilități.
Se discută intens despre mobilitatea militară și despre dezvoltarea rețelei secundare de drumuri. Este important de subliniat că nu este suficient să se construiească autostrăzi fără dezvoltarea infrastructurii secundare care să asigure mobilitatea efectivă a trupelor. Totuși, faptele arată că se face prea puțin în acest sens. Prin lipsa de interes a unor persoane care dețin atât autoritatea, cât și fondurile necesare, autoritățile române sabotează, în esență, efortul colectiv de implementare a planurilor NATO și a celor naționale.
