Prezența controversată a veteranului Radu Theodoru la Ambasada Rusiei
Radu Theodoru, veteran al armatei române și implicat în dosarul trădătorilor de țară al DIICOT, a participat recent la recepția organizată de Ambasada Rusiei la București, cu ocazia zilei naționale a Rusiei. Această apariție, alături de alți susținători ai Kremlinului, întărește suspiciunile procurorilor cu privire la acțiunile care pun în pericol securitatea României, în cadrul Comandamentului „Vlad Țepeș”.
O recepție plină de controverse
Pe 12 iunie, cu ocazia Zilei Naționale a Rusiei, Ambasada din București a fost scena unei acțiuni de influență, cu protagoniști precum senatoarea pro-Moscova Diana Șoșoacă și generalul (r) Radu Theodoru, un veteran de 101 ani, investigat de DIICOT pentru trădare. În urma întâlnirii cu ambasadorul Vladimir Lipaev, Șoșoacă a declarat: „Niciodată Rusia nu va ataca România!”, prezentând acest mesaj ca o asigurare din partea Kremlinului pentru români.
Realitatea din spatele promisiunilor de pace
Cu toate acestea, în spatele acestei aparente „liniști”, se conturează o realitate diferită. Prezența generalului Radu Theodoru la eveniment nu este un simplu detaliu, ci un element esențial al întâlnirii. Theodoru, lăudat de Șoșoacă, este considerat principalul suspect într-un dosar deschis în martie 2025, care îl acuză de „constituirea unui grup infracțional organizat și trădare”.
Activitățile Comandamentului „Vlad Țepeș”
Grupul „Vlad Țepeș” este acuzat că a acționat pentru a submina suveranitatea și independența României, inclusiv prin demersuri de negociere pentru retragerea țării din alianțele militare existente. Această situație este strâns legată de un caz de contraspionaj desfășurat de Serviciul Român de Informații (SRI).
Conexiuni cu serviciile de informații ruse
Pe 5 martie 2025, Ministerul Afacerilor Externe a declarat persona non grata doi diplomați ruși, acuzându-i de activități de spionaj. SRI a confirmat că aceștia au colaborat cu grupul condus de Theodoru, care este acuzat de subminarea statului român. Astfel, un general acuzat de complicitate cu spionajul rus este acum celebrat la Ambasada Rusiei, unde operau ofițerii care îl sprijineau.
Strategia hibridă a Kremlinului
Evenimentul de la ambasadă nu este doar o simplă recepție diplomatică, ci o parte din strategia de război hibrid a Kremlinului, având ca scop legitimarea influențelor ruse și diseminarea dezinformării. Prin asocierea cu figuri precum Șoșoacă și Theodoru, Moscova își urmărește obiectivele în contextul geopolitic actual.
Transformarea vocii marginale în parteneri de dialog
Recent, s-a observat o tendință de a legitima voci care contestă apartenența la NATO, conferindu-le un statut de parteneri de dialog. Aceasta este însoțită de o narațiune care sugerează că amenințarea rusă este o invenție a Occidentului, iar apartenența la alianța nord-atlantică nu ar fi necesară sau chiar ar putea fi provocatoare. În acest context, se transmite o „garanție” că Rusia nu va ataca România, ceea ce poate induce o falsă stare de siguranță în rândul populației.
Pe fondul războiului de agresiune pe care Rusia îl duce în Ucraina, întâlnirea recentă de la București subliniază faptul că pentru Kremlin, frontul nu este doar militar, ci și informativ și subversiv. Această campanie se desfășoară și în inima capitalei NATO cu ajutorul unor actori locali care sunt dispuși să contribuie la această narațiune.
Rețele de trădare și legături cu agenți străini
Într-o acțiune coordonată, DIICOT a reținut șase persoane dintr-o grupare organizată pe o structură militară, acuzațiile fiind de trădare și constituirea unei grupări cu scopul de a compromite suveranitatea României. Membrii grupului sunt suspectați de legături cu agenți străini, inclusiv din Rusia, și de încercări de a obține sprijin extern pentru a răsturna regimul actual din România.
Potrivit stenogramelor discuțiilor purtate, scopul acestora era subordonarea României sub controlul Rusiei. Ancheta a dezvăluit conexiuni directe între liderii grupării denumite „Comandamentul Vlad Țepeș” și atașați militari ai Ambasadei Rusiei la București, inclusiv un ofițer GRU recent expulzat.
Întâlniri suspecte și planuri de subordonare
Unele dintre aceste întâlniri s-au desfășurat în incinta Ambasadei Rusiei, în timp ce altele au avut loc în locații private, inclusiv la reședința generalului (rtr.) Radu Theodoru. În cadrul acestor întâlniri, s-a discutat despre posibila ieșire a României din NATO, declararea neutralității și încheierea unui tratat strategic cu Federația Rusă.
O întâlnire importantă a avut loc cu doar două zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, într-un loc „controlat contrainformativ” din Dumbrăveni, Vrancea, cu participarea atașaților militari ruși, ceea ce ridică suspiciuni serioase privind ingerința externă în politica românească.
Arestări și declarații incriminatoare
La 5 martie 2025, șase persoane au fost reținute pentru constituirea unui grup infracțional organizat și trădare, toate fiind membri ai „Comandamentului Vlad Țepeș”, care își propunea să redenumească România „Geția” și să preia conducerea printr-un „Sfat al Înțelepților”. Procurorii DIICOT au solicitat arestarea preventivă a patru suspecți, dar instanța a decis arestarea doar pentru doi dintre aceștia, în timp ce ceilalți au fost plasați sub control judiciar.
Interceptările realizate de procurori au scos la iveală declarații alarmante ale liderilor grupării. Adrian-Robertin Dinu a fost surprins afirmând că „Geția am făcut-o la ordinu’ rușilor, că nu e niciun secret”, subliniind astfel intențiile subversive ale grupului său.
Strategia grupării și recrutarea de membri
Strategia grupării implica atragerea de membri din structuri de apărare și securitate națională, în special dintre cei cu viziuni antioccidentale. Se estima că gruparea avea în jur de 10.000 de simpatizanți, iar procesul de recrutare se desfășura atât prin contacte directe, cât și prin intermediul platformelor online dedicate.
Sprijinul extern și planul grupării
Gruparea se baza pe suportul a trei „ambasade prietene” – Rusia, China și Iran – pentru a-și implementa planul. Conform interceptărilor, Dinu propunea un scenariu în care „toate instituțiile statului se predau poporului român” după un ultim miting de amploare. Planul includea un ultimatum de două ore pentru instituțiile statului, solicitând predarea puterii „poporului român adevărat”: „Dar condiția, repet, repet, condiția: ultimul miting, cu finalizare, toată lumea pleacă acasă, toate instituțiile statului se predau poporului român. Poporul român majoritar care nu face parte din nicio combinație, din nicio conspirație… următoarea perioadă va fi ori ei, ori noi”, spunea Adrian-Robertin Dinu, conform procurorilor.
Contactele internaționale și întâlnirile din Moscova
Marius Semeniuc, unul dintre liderii grupării, a efectuat o vizită în Moscova între 25 ianuarie și 3 februarie 2025, facilitând întâlniri cu diverse persoane, inclusiv cu Getsko Petro și Igor Mashkov, suspectați de a fi agenți ai Federației Ruse. Interceptările sugerează că liderii grupării credeau că „tovarășul Putin” ar fi dispus să le ofere anumite teritorii, dacă planul lor ar fi fost implementat: „Tot sistemul trebuie ras, luate teritoriile alea cum a zis că ni le dă tovarășul Putin”.
Participarea la evenimente organizate de Ambasada Rusiei
Ancheta DIICOT a relevat o frecventă participare a membrilor grupării la evenimente organizate de Ambasada Rusiei. Pe 2 noiembrie 2023, Ștefan Mateescu și Ioan-Radu Theodoru au fost prezenți la o recepție, iar pe 29 noiembrie 2023, s-au întâlnit cu atașații militari ruși, colonel Alexandr Chuprina și colonel Evgheny Ignatiev, într-o locație privată.
Dezvăluiri despre complotul periculos
Această grupare paramilitară a reprezentat o amenințare reală pentru securitatea națională, menținând contacte directe cu agenți ai unui stat străin. Lovitura de stat planificată și intentia de a scoate România din NATO subliniază un nivel alarmant de influență rusească în țară. Ancheta este în curs de desfășurare, iar cazul rămâne unul dintre cele mai grave comploturi anti-statale din istoria recentă a României.
