Protest inedit la primărie din partea unui sucevean
Un locuitor din Suceava, nemulțumit de creșterea dărilor către bugetul local, a ales o metodă neobișnuită de a-și exprima dezacordul. Acesta s-a prezentat la ghișeul primăriei cu monede de 5, 10 și 50 de bani pentru a-și achita taxele. Bărbatul a documentat întreaga acțiune, postând pe rețelele de socializare două video-uri intitulate „Plătiți-vă taxele”, în care ilustrează procesul de plată la administrația financiară. Gestul său survine într-un context național tensionat, în care mulți români se arată deranjați de majorările impozitelor și taxelor locale.
Necesitatea reformei impozitării proprietății
Guvernul României a subliniat câteva motive pentru care reforma impozitării proprietății era esențială:
- România se afla printre țările cu cea mai mică pondere a veniturilor provenite din impozitarea proprietăților, cu doar 0,55% din PIB, comparativ cu media UE de 1,85%.
- Existau discrepanțe semnificative în impozitele aplicate de la o localitate la alta, fără a se ține cont de valoarea de piață a clădirilor în cazul persoanelor fizice.
- Gradul de încasare era scăzut, iar impozitele nu erau actualizate în raport cu inflația, rezultând că peste o treime din impozite nu erau încasate.
Potrivit Guvernului, aceste probleme au dus la pierderi semnificative de venituri pentru autoritățile locale, la inechități între contribuabili și la o performanță scăzută în administrație, ceea ce a determinat creșterea transferurilor de la bugetul național către autoritățile locale. Reforma impozitării proprietății a fost acceptată de România în perioada 2021-2022 prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a fost parte a negocierilor cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar.
Contextul adoptării măsurilor
Măsurile adoptate de Guvern au fost menționate pentru a ridica condiționalitățile macroeconomice și a valida jaloanele necesare. Implementarea lor a fost întârziată din cauza deciziilor Curții Constituționale din decembrie, a contestărilor din partea opoziției și a procedurilor legale aferente, ceea ce a dus la amânarea depunerii cererii de plată numărul 4 și a încasării fondurilor europene. Adoptarea actului normativ pe 15 decembrie 2025, cu un termen scurt pentru intrarea în vigoare, a necesitat modificări suplimentare pentru a permite autorităților locale să adopte rapid hotărârile necesare, ceea ce a dus la sincope în implementare.
Remedierea disfuncționalităților fiscale
În prezent, autoritățile statului se concentrează pe soluționarea problemelor existente în sistemul de impozitare.
Impactul bugetar
Implementarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate va genera o creștere estimată a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026, ceea ce reprezintă o creștere de peste 30% față de anul 2025. Această majorare se va distribui astfel: clădiri (+1,42 miliarde lei), terenuri (+1,09 miliarde lei) și autoturisme/mijloace de transport (+1,18 miliarde lei). Este important de menționat că sumele colectate din impozitele și taxele locale vor rămâne la bugetele locale, având în vedere că bugetul de stat nu mai poate susține transferuri sporite din cauza deficitului bugetar.
Impozitarea clădirilor și terenurilor
Modificările aduse impozitării sunt următoarele:
1. Actualizarea bazei de impozitare
Se renunță la utilizarea unor valori istorice sau depășite care nu reflectă realitatea economică actuală. Baza de impozitare pentru clădiri și terenuri va fi recalibrată ca o etapă intermediară, având în vedere că impozitarea pe valoarea de piață va începe începând cu 1 ianuarie 2027. Această recalibrare presupune o creștere a bazei de impozitare cu aproximativ 70%, ajungând la 2.677 lei/mp, ceea ce corespunde unei valori medii de 535 euro/mp, calculată pe baza costurilor de construcție pentru locuințe cu finisaje standard, fără a include terenul, TVA sau marja dezvoltatorului. Aceste măsuri sunt temporare, până la implementarea completă a sistemului automat de evaluare a proprietăților și introducerea impozitării pe valoarea de piață pentru persoanele fizice, estimată pentru 1 ianuarie 2027.
2. Eliminarea scutirilor și facilităților nejustificate
În scopul conformării cu jalonul din PNRR și recomandările Băncii Mondiale, se urmărește extinderea bazei de impozitare și reducerea distorsiunilor între contribuabili. Scutirile pot fi stabilite la nivel local, doar în cazuri specifice, în limita unui procent de 5% din veniturile colectate în anul anterior.
3. Consolidarea rolului autorităților locale
Legea permite autorităților administrației publice locale să stabilească cotele de impozitare, care nu pot fi mai mici decât cele din anul 2025, pentru a respecta impactul estimat. De asemenea, aceste autorități pot decide asupra reducerilor sau facilităților și pot adapta nivelul impozitelor la specificul local.
Estimarea majorării impozitelor pe proprietate
Se estimează o majorare medie a impozitelor pe proprietate de 70%-80%, însă pot apărea variații specifice. Creșterea impozitului poate depăși acest nivel mediu din cauza efectului cumulativ al eliminării reducerilor pentru vechime și tipul clădirii, actualizarea bazei de impozitare și majorarea cotelor de impozitare stabilite de autoritățile locale, în special în zone unde cotă era fixată anterior la un nivel minim.
1. Eliminarea coeficientului de reducere
Valoarea impozabilă nu va mai beneficia de reduceri, inclusiv: până la 50% pentru clădirile foarte vechi (peste 100 de ani), 30% pentru cele cu vechime între 50-100 ani, 10% pentru clădirile cu vechime între 30-50 ani, precum și o reducere suplimentară de 0,10 pentru blocurile mari (cu regim de înălțime mai mare de 3 etaje și peste 8 apartamente). Astfel, clădirile care beneficiau anterior de reduceri semnificative vor fi impozitate la o valoare mai apropiată de standardul actual, ceea ce va duce la o creștere semnificativă a impozitului.
2. Efectul cumulativ al actualizării bazei de calcul
Legea nr. 239/2025 preconizează aceste schimbări pentru a asigura o impozitare mai echitabilă și mai în conformitate cu realitatea economică.
Actualizări în sistemul de impozitare
Recent, au fost introduse valori de referință actualizate pentru baza impozabilă și o recalibrare a bazei de calcul, adaptată la realitățile economice actuale. Aceste schimbări vizează o majorare a cotei de impozitare de către unitățile administrativ-teritoriale (UAT), având un efect multiplicator. Astfel, autoritățile locale au posibilitatea de a stabili cota de impozitare între 0,08% și 0,2% pentru clădirile rezidențiale. De exemplu, dacă în 2025 cota era minimă (0,08%), iar în 2026 UAT decide să o crească la 0,15% sau 0,2%, impozitul datorat va fi calculat pe o bază deja majorată, amplificând impactul total.
În plus, Consiliul local sau CGMB pot să majoreze impozitele și taxele locale cu până la 100% (în loc de 50%), în funcție de criterii economice, sociale sau urbanistice, ceea ce poate contribui la o creștere suplimentară a nivelului impozitului.
Impozitarea autovehiculelor
Sistemul de impozitare pentru autovehicule s-a bazat pe un criteriu administrativ clar și ușor de aplicat, respectiv capacitatea cilindrică a motorului, exprimată în fracțiuni de 200 cm³. Această structură a fost păstrată pentru a asigura continuitate și aplicare uniformă la nivel local, iar autoritățile erau pregătite cu software-uri adaptate pentru aceste calcule.
Reforma asociată jalonului PNRR M59 nu a modificat arhitectura sistemului, ci a actualizat valorile aplicabile fiecărei fracțiuni de 200 cm³, diferențiindu-le în funcție de norma de poluare Euro a vehiculului. Această abordare permite ca impozitarea să reflecte impactul variat asupra mediului al vehiculelor cu aceeași cilindree, dar cu tehnologii diferite. Astfel, vehiculele ce respectă norme Euro mai vechi vor suporta impozite mai mari, în timp ce cele conforme cu standarde Euro recente beneficiază de valori reduse sau de creșteri moderate ale impozitului.
Diferentierea se bazează pe criterii obiective, armonizate la nivel european, ușor de verificat și compatibile cu politicile publice asumate prin PNRR, având ca scop internalizarea costului de mediu și orientarea consumului către vehicule mai puțin poluante, fără a introduce taxe noi sau a crea riscuri administrative.
Impozitarea autoturismelor hibride
Referitor la impozitarea autoturismelor hibride, comentariile Comisiei au subliniat că o diferențiere exclusivă pe baza categoriei „hibrid” nu este suficientă. Astfel, ajustarea criteriilor în funcție de pragul de CO₂ a devenit necesară pentru validarea jalonului din PNRR. Jalonul M59 vizează internalizarea costului de mediu, îndreptând fiscalitatea către emisii reale. În acest context, categoria „vehicul hibrid” nu este acceptată automat ca reprezentând emisii scăzute; este necesar ca vehiculele să emite sub 50 g/km CO₂.
