Guvernul demarează aplicarea Strategiei de reformă a companiilor de stat, inclusiv Oil Terminal.

Decizii Esențiale pentru Modernizarea Guvernanței Corporative a Companiilor de Stat

Executivul a adoptat astăzi, în cadrul ședinței de guvern, două măsuri importante pentru modernizarea guvernanței corporative a companiilor de stat, în conformitate cu standardele OECD și cerințele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceste măsuri sunt parte dintr-un Memorandum inițiat de vicepremierul Oana Gheorghiu și elaborat împreună cu instituțiile competente. Aceste acțiuni reprezintă pași inițiali în implementarea Strategiei și a planului de acțiune aprobat de Guvern pe 24 noiembrie 2025, vizând reformarea companiilor de stat.

Conform comunicatului oficial, Memorandumul definește, pentru prima dată, rolurile instituțiilor implicate în procesul de reformă și stabilește un mecanism de coordonare și monitorizare a reformării companiilor de stat, conform unei viziuni strategice integrate. Acesta are scopul de a consolida poziția statului român în sectoarele economice în care este important să fie prezent. Memorandumul întărește, de asemenea, rolul AMEPIP în evaluarea tehnică a întreprinderilor publice și stabilește un mecanism interministerial pentru coordonarea, monitorizarea și accelerarea procesului de reformă.

„Obiectivul nostru este de a asigura un proces eficient, profesionist și transparent, care să conducă la decizii corecte privind listarea, reorganizarea sau restructurarea companiilor de stat, în beneficiul economiei și al cetățenilor, respectând angajamentele României din PNRR. Restructurarea este un proces complex care necesită soluționarea problemelor ce stau la baza datoriilor, condițiilor de muncă precare pentru angajați și serviciilor slabe pentru cetățeni. Ministerele responsabile au avansat în unele dintre cele mai dificile procese de restructurare, dar este esențială comunicarea între diverși actori guvernamentali pentru a lua decizii care depind de mai multe instituții. Avem un termen limită strâns – august 2026 – care ne impune să accelerăm ritmul. Este crucial să dezvoltăm un mecanism care să permită continuarea procesului până când vom aborda toate cele 1.500 de companii. Vrem să fim transparenți și să răspundem la toate îngrijorările și nelămuririle care pot apărea”, a declarat vicepremierul Oana Gheorghiu.

Coordonarea Interinstituțională prin CNR9

În acest context, Comitetul interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9 (CNR9), condus de vicepremierul Oana Gheorghiu, va juca un rol esențial în coordonarea și monitorizarea proceselor de analiză, evaluare și implementare a reformei întreprinderilor publice, în timp ce ministerele de linie și AMEPIP își vor menține responsabilitățile specifice.

Comitetul va propune o metodologie unitară de analiză a performanțelor întreprinderilor publice, care va trebui aplicată uniform de toate ministerele și întreprinderile publice. Aceasta va include un set standard de indicatori financiari, non-financiari, operaționali și strategici. CNR9 va monitoriza transmiterea informațiilor relevante de la întreprinderile publice către AMEPIP și Comitet, va valida analizele referitoare la listarea și restructurarea companiilor centrale de stat și va integra rezultatele într-un raport ce va fi prezentat Guvernului. De asemenea, Comitetul va centraliza datele și va formula diagnostice preliminare și finale pentru companiile incluse în lista celor ce urmează să fie cotate sau restructurate, identificând măsurile necesare pentru îmbunătățirea acestora.

Reformarea companiilor de stat: primele 17 companii analizate

Guvernul a decis să inițieze un proces de reformă pentru 17 companii de stat, conform unui Memorandum recent adoptat. Aceste companii au fost selectate de ministerele de resort, având la bază prioritățile și strategiile sectoriale, iar analiza va fi realizată într-o viziune strategică integrată asupra economiei naționale, coordonată de Comitetul Național pentru Reforma 9 (CNR9).

Comitetul va înainta propuneri Guvernului, bazate pe concluziile analizelor efectuate și în conformitate cu recomandările AMEPIP. De asemenea, se va asigura monitorizarea implementării măsurilor aprobate de Guvern, raportând periodic stadiul reformei și semnalând întârzierile sau riscurile sistemice. Această structură are rolul de a evita noi blocaje în procesul de reformare a companiilor de stat.

Colaborarea cu AMEPIP

CNR9 va menține un dialog tehnic constant cu AMEPIP, pentru a corela metodologiile, a aviza propunerile de reorganizare și a verifica conformitatea cu prevederile OUG nr. 109/2011. De asemenea, va coordona analizele intersectoriale necesare în domenii precum energie, transport și industrie.

Etapele procesului de evaluare

Procesul de evaluare a companiilor va urma pașii stabiliți prin Memorandum:
1. Colectarea datelor actualizate de către ministere, inclusiv informații de la Ministerul Finanțelor.
2. Evaluarea performanței companiilor de către AMEPIP, în funcție de indicatorii financiari și de bună guvernanță.
3. Consolidarea și corelarea recomandărilor la nivelul CNR9.

Lista companiilor analizate

Următoarele 17 companii au fost incluse în prima etapă a procesului de reformă:

1. Societatea Electrocentrale Grup SA – Ministerul Energiei
2. Societatea Electrocentrale București SA – Ministerul Energiei
3. Societatea OIL Terminal SA – Ministerul Energiei
4. Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR – SA) – Ministerul Energiei
5. Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă” S.A – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
6. ROFERSPED S.A – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
7. C.F.R – I.R.L.U. S.A – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
8. Societatea de Administrare Active Feroviare S.A.A.F -S.A – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
9. Societatea Feroviară de Turism S.F.T-C.F.R – S.A – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
10. Societatea Națională a Căilor Ferate Române S.N.C.F.R – pre-insolvență – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
11. Compania Națională de Căi Ferate C.F.R SA – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
12. Societatea Telecomunicații CFR S.A – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
13. Tipografica Filaret S.A – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
14. Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători S.A” – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
15. Societatea de Reparații Locomotive C.F.R-S.C.R.L Brașov – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
16. Societatea de Transport cu Metroul București „Metrorex” S.A – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
17. Compania „TAROM” – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

Este important de menționat că Societatea PETROTRANS SA se află în faliment și a fost inclusă în lista de propuneri de către Ministerul Energiei.

Spre analiza Comitetului pentru clarificarea situației patrimoniale

Ministerele au elaborat o listă a companiilor conform criteriilor stabilite în Strategia de Reformă a companiilor de stat. Această strategie prevede clasificarea întreprinderilor nu doar pe baza performanțelor financiare, ci și în funcție de rolul strategic pe care îl joacă în economie și în funcționarea statului, având în vedere atât criterii generale, cât și specifice fiecărui sector de activitate.

În vederea finalizării acestei analize, la nivelul CNR9 se dezvoltă Harta Sectorială 2035, care va defini rolul statului în diverse sectoare, clasificându-le ca actor dominant, important, selectiv sau ultim resort, inclusiv în cadrul pilonului Defence Industrial Base.

Cele 5 categorii de clasificare a companiilor

1. Companii strategice esențiale: Acestea sunt asociate cu infrastructuri critice, fără un substitut privat, având un impact semnificativ asupra securității naționale. Intervențiile necesare includ investiții, consolidare și profesionalizare.

2. Companii necesare, dar ineficiente: Au un rol public important, cum ar fi în transport, apă-canal și servicii publice, dar se confruntă cu o performanță slabă. Intervențiile recomandate sunt restructurarea operațională și financiară.

3. Companii neviabile economic: Acestea înregistrează pierderi constante și nu justifică un rol public. Intervenția propusă este lichidarea ordonată și recuperarea activelor.

4. Companii suprapuse sectorial: Există redundanțe, deoarece două sau mai multe companii oferă aceleași servicii. Intervențiile necesare includ fuziuni, absorții și consolidări.

5. Companii comerciale: Acestea operează într-o piață competitivă, fără un rol public definit. Intervențiile recomandate sunt listarea, parteneriatele public-private și atragerea de capital privat.

Criterii de clasificare a companiilor

A. Rol public: Infrastructură critică, obligație de serviciu public și relevanță strategică.

B. Performanță financiară: Profit/pierdere, EBITDA, arierate, subvenții și îndatorare.

C. Risc fiscal: Expunere bugetară, risc de arierate și impact asupra deficitului.

D. Capacitate operațională: Productivitate, organigrame, investiții și active.

E. Suprapuneri sectoriale: Dublări operaționale și teritoriale.

F. Relevanță strategică sectorială: Priorități sectoriale pentru anul 2030.