Hekate, divinitatea enigmelor și a intersecțiilor

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța: Proiectul „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”

Începând cu data de 1 ianuarie 2026, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a lansat proiectul intitulat „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”.

Potrivit reprezentanților muzeului, fiecare zi a anului va oferi oportunitatea de a descoperi fragmente din istoria Constanței și a Dobrogei, incluzând evenimente importante, personalități de seamă, fapte cotidiene documentate în presa vremii, descoperiri arheologice și artefacte de patrimoniu care ilustrează povestea locului. Proiectul va pune un accent deosebit pe perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o eră de transformări semnificative pentru Constanța, evoluând de la un oraș-port la poarta maritimă a României moderne. Totodată, nu vor fi neglijate alte perioade istorice, având în vedere că istoria acestei regiuni se întinde din preistorie până în prezent.

Hekate Triformis: Divinitatea din Tezaurul de Sculpturi de la Tomis

În cadrul acestui proiect, astăzi ne concentrăm asupra unei divinități antice, Hekate Triformis, care este prezentă în Tezaurul de Sculpturi de la Tomis. Aceasta este zeița magiei și a vrăjitoriei, fiind considerată protector al răspântiilor și drumurilor.

Hekate era atât temută, cât și respectată în Tomis, fiind reprezentată pe cinci piese (două basoreliefuri și trei statuete) din cele 24 descoperite la Constanța în aprilie 1962. Într-unul dintre reliefuri, zeița apare frontal, în picioare, având trei capete și trei perechi de mâini, ținând în mână simboluri caracteristice: două făclii, un mănunchi de fructe, un pumnal, un bici și un vas plat.

Al doilea relief o prezintă, de asemenea, în picioare și frontal, având în mâini simbolurile sale: făcliile, un șarpe, o cheie și un arc. Fiecare dintre cele trei capete ale zeiței este purtat de un calathos (coș) înalt și îngust. În fiecare mână, Hekate ține câte o torță, cu flacăra îndreptată în jos, îndreptându-se spre colțurile plăcii, unde se află, pe stânga, un altar și, pe dreapta, un câine. Figura din dreapta ține un șarpe în mâna dreaptă și un obiect indefinibil în cealaltă, posibil un animal cu capul în jos sau un simulacru de bici. Figura din stânga deține o cheie mare în mâna dreaptă și un arc în stânga.

Funcțiile și simbolistica zeiței Hekate

Hekate avea multiple funcții, fiind o zeitate lunară, dar asociată mai degrabă cu luna nebuloasă decât cu cea strălucitoare. Era regina răspântiilor, apărând uneori ca o protectorare binevoitoare care îndruma călătorii rătăciți spre calea corectă. Totuși, frecvent, ea trimitea fantome și monștri înaintea călătorilor sau apărea ea însăși, însoțită de câini, sub formă de diferiți monștri. Pentru a o îmbuna, credincioșii, în special cei de la țară, așezau statuile ei la răspântii, depuneau ofrande și înălțau imnuri. De asemenea, Hekate era protectoare a orașelor marine și a marinarilor, asigurând traversarea mărilor în condiții favorabile. Considerată inventatoare a năvodului, ea era și protectoarea pescarilor. De asemenea, era văzută ca o zeitate htonică, având legături cu pământul și lumea subterană, unde îndeplinea diverse îndatoriri. Împreună cu Hades și Persefona, Hekate era gardianul ce deținea cheile infernului, fiind însoțită de câinele cu trei capete.

Capete Cerber

Pe pământ, asociată cu Persefona, a devenit o divinitate a vegetației, responsabilă de renașterea naturii și de tot ce este viu și germinează. Era protectoarea turmelor de oi și capre, precum și a cirezilor de boi. Tradiția populară o considera o zeitate cu cunoștințe despre toate plantele și ingredientele necesare pentru vrăji și băuturi miraculoase, făcându-o astfel una dintre principalele divinități în misterele orfice.

Statuetele zeiței Hekate

Cele trei statuete de marmură ale zeiței Hekate prezintă aceleași simboluri ca reliefurile. O statuete se distinge printr-o execuție superioară, reprezentând-o pe Hekate în triplă ipostază, cu cele trei corpuri unite spate în spate. Una dintre reprezentări este incompletă, lipsindu-i capul și o parte din antebrațul drept. Toate statuetele o înfățișează pe zeiță purtând două chitonuri.

Fiecare figură poartă calathos-ul cilindric. Una dintre statuete are în mâna stângă o făclie lungă, subțire, care se ridică de la pământ până la umăr, însă flacăra care ar fi trebuit să fie îndreptată în sus lipsește. În mâna dreaptă, zeița ține un vas din care toarnă apă în gura câinelui așezat pe labele dinapoi, având botul întins spre vas, pentru a primi apa.

Calitatea lucrării

Prin finețea și siguranța cu care sunt tăiate liniile veșmântului, precum și prin poziția capului, cu privirea îndreptată înainte, această a cincea statuie a zeiței emană severitate și prestanță, deosebindu-se astfel de celelalte monumente cu Hekate din depozitul de la Constanța. Este o lucrare de calitate superioară, realizată cu mai multă artă și conștiinciozitate, atât în tratamentul elementelor anatomice, cât și în reproducerea veșmintelor, care sunt redată cu minuțiozitate și eleganță. Această statuie remarcabilă, alături de celelalte reprezentări ale sale din Tezaur, a fost datată în secolul III d.H., într-o perioadă de toleranță religioasă în Imperiul Roman. Piesele cu Hekate Triformis reflectă credințele tomitanilor de acum 1800 de ani, speranțele și temerile lor, precum și convingerea că viețile lor erau influențate de zei.