Bolojan despre legea pensiilor magistraților
Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri că nu consideră posibilă varianta în care legea de reformare a pensiilor magistraților ar putea fi declarată neconstituțională. În răspunsul său la întrebarea dacă ar demisiona în cazul unei astfel de decizii a Curții Constituționale, prim-ministrul a negat această ipoteză, afirmând că proiectul respectă normele constituționale.
„Nu iau în calcul o astfel de ipoteză, deoarece proiectul de lege, așa cum este formulat, respectă toate prevederile Constituției. Pentru a putea corecta problemele din sistemele care se află într-o situație similară, este necesar să ai autoritatea de a trece de Curtea Constituțională o prevedere care, evident, este corectă și răspunde unei realități. Dacă într-o zonă unde lucrurile sunt clare nu ai reușit să obții aprobarea, este greu de presupus că vei putea lua măsuri în alte domenii sau susține inițiative care nu sunt bine primite”, a explicat Bolojan.
El a subliniat că, pentru a implementa măsuri, este esențială autoritatea pe care o deține un lider, care depinde de încrederea și suportul politic, dar și de acțiunile realizate cu consecvență. „Toate acestea contribuie la crearea unei autorități”, a adăugat prim-ministrul.
Impactul asupra PNRR
Întrebat despre posibila pierdere a fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din cauza neîndeplinirii jalonului referitor la pensiile magistraților, Ilie Bolojan a menționat că acest aspect depinde de decizia Curții Constituționale. De asemenea, el a subliniat importanța echității sociale, evidențiind că tolerarea „nedreptăților” poate duce la o scădere a încrederii populației.
„În funcție de decizia Curții Constituționale, sper să considere că proiectul este constituțional. După discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene, consider că acești bani nu ar trebui să fie pierduți. Totuși, problemele fundamentale sunt legate de acești bani, iar orice sumă în euro pe care o putem accesa ca grant trebuie să fie o prioritate pentru noi. Totodată, sustenabilitatea sistemului de pensii reprezintă cea mai serioasă provocare. Nu ne putem permite, ca țară, să pensionăm oameni la 48, 50 sau 52 de ani, având în vedere că doar jumătate din persoanele de peste această vârstă mai sunt active pe piața muncii în România”, a concluzionat prim-ministrul.
