Guvernul Bolojan dezvăluie informații surprinzătoare
Unele dintre cele mai mici comune din România reușesc să genereze venituri locale pe cap de locuitor comparabile sau chiar superioare celor din orașele mari, conform unui raport despre eficiența administrației publice centrale și locale, realizat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului. Studiul subliniază că nu toate comunele sărace sunt mici, iar localitățile bogate nu sunt întotdeauna orașe mari.
Raportul prezintă o imagine neașteptată a administrației locale, evidențiind faptul că anumite comune cu o populație redusă generează venituri de peste 10.000 de lei pe locuitor, în timp ce orașe cu mii sau chiar zeci de mii de locuitori abia ating câteva sute de lei pe cap de locuitor. Analiza se concentrează pe veniturile generate local la nivelul unităților administrativ-teritoriale, incluzând impozitele pe proprietate, taxele locale, redevențele, închirierile, veniturile din prestări de servicii, amenzile și cota defalcată din impozitul pe venit.
Este important de menționat că veniturile din vânzarea activelor, fondurile europene sau subvențiile de la bugetul de stat pentru investiții nu sunt incluse în aceste date. Indicatorul reflectă astfel capacitatea unei comunități de a produce venituri din propria bază economică și fiscală, fără a lua în calcul ajutoarele externe.
Una dintre concluziile esențiale ale raportului este că dimensiunea unei localități nu garantează automat venituri locale mari; de fapt, unele comune mici pot avea venituri pe cap de locuitor superioare celor din orașe. De exemplu, comuna Frecăței din județul Brăila a atins 13.632 lei pe locuitor, una dintre cele mai ridicate valori din raport. Un alt exemplu remarcabil este Sfântu Gheorghe, din județul Tulcea, cu 10.603 lei pe locuitor, beneficiind de un potențial turistic și economic special.
Comuna Jucu din județul Cluj a înregistrat, de asemenea, 10.224 lei pe locuitor, reflectând o dinamică economică puternică și conectarea la zona metropolitană Cluj. Raportul subliniază și localitățile periurbane dezvoltate, care beneficiază de investiții private, parcuri industriale și o populație activă cu venituri medii superioare. De exemplu, Ghimbav, din județul Brașov, a generat 9.224 lei pe locuitor, datorită poziționării sale strategice și dezvoltării industriale. Otopeni, din județul Ilfov, a raportat 8.955 lei pe locuitor, susținut de apropierea de București și activitățile economice din zonă.
Aceste exemple demonstrează că localitățile din jurul marilor orașe pot deveni centre generate de venituri locale, chiar dacă nu au statutul de municipii mari. În contrast, raportul evidențiază și localități cu populații considerabile, dar cu venituri locale foarte scăzute. De exemplu, Bărbulești din județul Ialomița a generat doar 150 lei pe locuitor, Slobozia Bradului din județul Vrancea a înregistrat 265 lei pe locuitor, iar Lipovu din județul Dolj a ajuns la 271 lei pe locuitor.
Aceste cifre reflectă o capacitate fiscală limitată și o dependență semnificativă de transferurile de la bugetul de stat, ceea ce face ca veniturile generate local să fie insuficiente pentru a susține serviciile publice necesare.
Diferențe în veniturile din impozite pe proprietate
Diferențele între localități sunt evidente și în ceea ce privește veniturile generate din impozitele pe proprietate, care includ impozitele pe clădiri și terenuri. Acestea constituie una dintre cele mai semnificative taxe disponibile pentru administrațiile locale. Conform raportului, Cernavodă, situată în județul Constanța, se remarcă prin venitul per capita din impozitele pe proprietate, atingând suma de 6.415 lei pe locuitor.
Un alt exemplu relevant este Predeal, din județul Brașov, o destinație turistică, unde veniturile din impozitele pe proprietate au ajuns la 2.334 lei pe locuitor. În zona comunelor cu valori ridicate, raportul menționează Vulturu din județul Constanța, cu 5.079 lei pe locuitor, și Frecăței din județul Brăila, cu 3.009 lei pe locuitor.
Comune cu venituri mici din impozite pe proprietate
În contrast, se află comune cu o populație numeroasă, dar cu venituri extrem de reduse din impozitele pe proprietate. Bărbulești, din județul Ialomița, a generat doar 70 lei pe locuitor, iar Slobozia Bradului, din județul Vrancea, 73 lei pe locuitor. Raportul subliniază că veniturile mari pe cap de locuitor în comune mici pot fi explicate printr-o bază economică solidă în raport cu populația, ceea ce poate include parcuri industriale, activități energetice, concesiuni, active turistice, porturi sau terenuri valoroase.
De asemenea, valoarea ridicată pe cap de locuitor poate fi rezultatul unei populații rezidente reduse, unde câteva surse semnificative de venit contribuie la creșterea mediei locale. Astfel, venitul per capita nu reflectă întotdeauna bogăția locuitorilor, ci mai degrabă dimensiunea bazei fiscale a localității în raport cu numărul de rezidenți.
Cauze ale veniturilor reduse
În cazul localităților cu venituri locale scăzute, raportul identifică mai multe cauze posibile, printre care se numără: venituri reduse ale populației, număr limitat de locuri de muncă în economia formală, o bază economică locală slabă, lipsa proprietăților valoroase ale operatorilor economici, cote de impozitare menținute la niveluri mici, scutiri extinse, lipsa de actualizare a inventarelor proprietăților, capacitate administrativă scăzută de colectare și mobilizare insuficientă în urmărirea creanțelor.
Concentrarea veniturilor ridicate
Raportul evidențiază faptul că localitățile cu venituri mai ridicate sunt adesea concentrate în interiorul sau în apropierea zonelor urbane funcționale, unde activitatea economică este mai intensă, iar locurile de muncă sunt mai bine remunerate. Zonele cu rezultate pozitive sunt întâlnite frecvent în vestul țării, centrul țării, Dobrogea și în jurul marilor orașe. Pe de altă parte, multe localități cu venituri reduse se află în Moldova, Oltenia și sudul Munteniei, regiuni unde baza economică este mai precară, iar dependența de fondurile guvernamentale este mai pronunțată.
Impactul veniturilor locale asupra autonomiei administrative
Diferențele semnificative în veniturile locale sunt importante deoarece acestea conferă administrațiilor libertate de decizie. O primărie care generează venituri considerabile poate planifica investiții, susține servicii publice și cofinanța proiecte europene sau guvernamentale. În contrast, o localitate cu venituri locale foarte mici depinde în mare măsură de sumele defalcate, subvenții și programe naționale, ceea ce limitează autonomia administrativă și capacitatea de planificare pe termen lung.
La nivel național, raportul arată că ponderea veniturilor asupra cărora administrația locală are libertate de alocare este sub 50%. Aceasta indică faptul că multe administrații locale operează cu un spațiu bugetar restrâns și cu o dependență considerabilă de deciziile centrale.
Venituri Mari Generate în Comunitate
Frecăței, Brăila: 13.632 lei/locuitor
Sfântu Gheorghe, Tulcea: 10.603 lei/locuitor
Jucu, Cluj: 10.224 lei/locuitor
Ghimbav, Brașov: 9.224 lei/locuitor
Otopeni, Ilfov: 8.955 lei/locuitor
Exemple de Localități cu Venituri Foarte Mici
Bărbulești, Ialomița: 150 lei/locuitor
Slobozia Bradului, Vrancea: 265 lei/locuitor
Lipovu, Dolj: 271 lei/locuitor
Venituri Mari din Impozite pe Proprietate
Cernavodă, Constanța: 6.415 lei/locuitor
Vulturu, Constanța: 5.079 lei/locuitor
Frecăței, Brăila: 3.009 lei/locuitor
Predeal, Brașov: 2.334 lei/locuitor
Venituri Mici din Impozite pe Proprietate
Bărbulești, Ialomița: 70 lei/locuitor
Slobozia Bradului, Vrancea: 73 lei/locuitor
