Reacția premierului Bolojan la decizia CCR privind pensiile magistraților
Ilie Bolojan, premierul României, a exprimat o primă reacție după ce Curtea Constituțională a respins sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) referitoare la legea pensiilor magistraților. Această lege va fi transmisă la Cotroceni pentru promulgare. Bolojan a anunțat că se vor iniția demersuri pentru recuperarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) asociate jalonului privind pensiile de serviciu.
„Salut decizia Curții Constituționale în legătură cu pensiile ocupaționale ale magistraților. Aceasta confirmă corectitudinea acțiunii Guvernului României. Reforma pensiilor speciale a fost solicitată cu insistență de societatea românească și facem un pas important spre echitate. De acum, vom începe demersurile pentru recuperarea banilor din jalonul PNRR aferent acestei reforme”, a declarat Ilie Bolojan.
Deciziile CCR cu privire la sesizarea ÎCCJ
Curtea Constituțională a respins solicitarea ÎCCJ de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu un vot de 5 la 4. De asemenea, sesizarea ÎCCJ pe fondul legii a fost respinsă cu 7 voturi la 2, iar cea referitoare la cuantumul pensiei a fost respinsă cu 6 la 3, conform surselor din cadrul CCR. Proiectul actual a fost înaintat la CCR după ce, pe 20 octombrie 2025, Curtea declarase neconstituțională prima variantă a reformei din motive de procedură, menționând lipsa avizului CSM solicitat în termenul legal.
Guvernul a prezentat o nouă variantă, angajându-și răspunderea în Parlament pe 2 decembrie 2025. ÎCCJ a contestat din nou actul normativ, ceea ce a dus la o serie de amânări la CCR, inclusiv blocaje cauzate de cvorum și depunerea documentelor în ajunul ședințelor.
Modificările aduse de noua lege
Textul adoptat prevede recalcularea pensiei de serviciu la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, cu un plafon de maximum 70% din ultima indemnizație netă. Această formulă a fost prezentată ca o „tăiere” a privilegiilor, dar a fost contestată pentru logica instabilă și potențial litigioasă. Vârsta de pensionare va crește gradual până la 65 de ani, cu o perioadă de „tranziție” extinsă la 15 ani, până în 2042, concepută astfel încât să nu poată fi aplicată eficient.
