Reducerea cheltuielilor în administrația publică
Președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, principalul favorit pentru funcția de premier, a subliniat că există numeroase oportunități pentru reducerea personalului în diferite instituții, ceea ce ar putea aduce economii la bugetul de stat. Bolojan a menționat, ca exemplu, primăriile, unde mulți funcționari nu au suficiente sarcini pentru a justifica norma de lucru și ar putea colabora simultan cu alte primării din localități învecinate.
„Există o autoritate județeană de ordine publică numită ATOP. Dacă aceasta ar fi desființată, nu ar avea un impact semnificativ, cu toate că 15-20 de angajați primesc o indemnizație lunară care poate ajunge până la 20% din salariul președintelui Consiliului Județean. Acest lucru ar echivala cu eliminarea a patru posturi de președinți de Consilii Județene în fiecare județ, deci o astfel de reducere ar putea fi realizată rapid. Din experiența mea, nu s-ar schimba nimic important”, a declarat Bolojan.
El a oferit și alte exemple de eficientizare a cheltuielilor. „Un secretar sau un contabil al unei comune ar putea să își desfășoare activitatea la mai multe primării. Asemenea sectorului privat, unde un contabil poate gestiona mai multe firme, multe primării din România nu au suficiente sarcini pentru a justifica o normă completă. De exemplu, un contabil ar putea lucra două zile pe săptămână la o primărie și trei zile la alta din apropiere”, a explicat el.
Bolojan a evidențiat că se pot implementa numeroase măsuri pentru a reduce cheltuielile, inclusiv în sectorul administrației. „Este vorba despre consilierii personali ai viceprimarilor și primarilor din localități mici. Atunci când veniturile din impozitele și taxele cetățenilor nu acoperă cheltuielile de personal, înseamnă că primăria respectivă nu își îndeplinește rolul, iar cetățenii plătesc taxe pentru ca funcționarii să primească salarii”, a adăugat el.
Bolojan a subliniat, de asemenea, că pot fi realizate reduceri și în ceea ce privește gradele administrative din România: „Există municipii cu 10.500 sau 11.000 de locuitori și orașe cu 2.000 de locuitori, dar, din păcate, gradele administrative sunt disproportionate. Dacă statutul localităților ar fi adaptat la realitatea actuală, multe probleme ar fi soluționate”, a afirmat el.
Abuzurile legate de sporuri
Bolojan a menționat că sporurile au devenit parte integrantă a salariilor, dar în ultimii ani s-a abuzat de acestea. „Mă gândesc, de exemplu, la sporurile pentru condiții vătămătoare, unde abuzul a fost evident, sau la sporurile pentru gestionarea fondurilor europene, nu neapărat în ceea ce privește procentul, ci în distribuția acestora. La sfârșitul anului, calificativele în administrația publică au devenit o formalitate, iar majoritatea funcționarilor sunt evaluați cu ‘foarte bine’, deși percepția cetățenilor asupra eficienței instituției este negativă. Acordarea sporurilor pentru fonduri europene a devenit o practică problematică”, a concluzionat el.
Responsabilitatea în utilizarea fondurilor europene
Bolojan subliniază că este esențial ca, în contextul în care un funcționar public a beneficiat de sporuri salariale legate de fonduri europene timp de doi ani, iar proiectul respectiv a fost pierdut, acesta ar trebui să returneze acele sume. El consideră că o astfel de măsură ar putea încuraja o mai mare responsabilitate în implementarea proiectelor.
„Pentru fiecare drept pe care îl primește cineva din administrație, ar trebui să existe reguli similare cu cele din sectorul privat, și anume responsabilitatea. Dacă primești beneficii suplimentare, trebuie să îți asumi răspunderea pentru a te asigura că acestea au un impact social pozitiv, inclusiv prin absorbția fondurilor”, a afirmat Bolojan.
El adaugă că, în situația în care un proiect nu a fost finalizat sau licitațiile nu au fost încheiate, nu este normal ca întreaga administrație să beneficieze de fonduri europene, pentru ca, în final, să se constate că absorbția nu a avut loc. Bolojan consideră că este necesar să se analizeze modul în care sunt gestionate aceste fonduri și să se stabilească criterii de evaluare bazate pe performanță. „Din păcate, procedurile existente nu sunt aplicate corect, devenind doar o formalitate”, a concluzionat el.
