Proiectul „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a inițiat, începând cu 1 ianuarie 2026, proiectul intitulat „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”. Reprezentanții instituției au subliniat că fiecare zi din an va oferi oportunitatea de a descoperi aspecte din istoria Constanței și a Dobrogei, incluzând evenimente importante, personalități notabile, fapte cotidiene din presa vremii, descoperiri arheologice și piese de patrimoniu care ilustrează povestea locală. Proiectul se va concentra, în special, pe perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o eră de transformări majore pentru Constanța, care a evoluat de la un oraș-port la poarta maritimă a României moderne. De asemenea, nu vor fi ignorate alte perioade istorice, deoarece istoria acestui teritoriu se întinde de la preistorie până în zilele noastre.
Problema străzilor din Anadalchioi
În ediția de astăzi, instituția evidențiază provocările legate de străzile din satul Anadalchioi, care a devenit un cartier al Constanței în a doua parte a anilor ’20. „Constanța a fost oficial declarată municipiu la 1 ianuarie 1926, însă integrarea administrativă a fostelor sate Brătianu și Anadolchioi a fost un proces îndelungat din diverse motive. O problemă importantă era faptul că anumite străzi din Anadolchioi aveau denumiri identice cu cele din oraș, precum Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Principesa Maria sau Mangaliei, ceea ce genera confuzie și impunea remedieri. În plus, unele străzi din noile suburbii aveau denumiri vechi considerate inadecvate de către autoritățile locale. Pentru a aborda această situație, a fost formată o comisie din intelectuali ai orașului, care a avut sarcina de a propune noi denumiri pentru străzi, bazându-se pe o analiză istorică și socială. Printre membrii comisiei s-a numărat și Constantin N. Sarry, directorul și proprietarul ziarului Dobrogea Jună”, se menționează în comunicatul instituției.
Ședința Consiliului Municipal
Pe 27 ianuarie 1927, la ora 17:00, a avut loc o ședință a Consiliului Municipal Constanța, în care nomenclatura străzilor din Anadolchioi a fost principalul subiect pe ordinea de zi. Întâlnirea a fost condusă de primarul de atunci, Ion Bentoiu (1883-1952). Conform ziarului Dacia, „Anadolchioi – noua suburbie a municipiului păstrează încă și astăzi vechile denumiri ale străzilor, care în majoritatea cazurilor sunt identice cu cele din vechiul oraș. De exemplu, Alexandru cel Bun, Vlad Țepeș, Dumbrava Roșie etc. De asemenea, Anadolchioi include străzi cu denumiri care nu se potrivesc cu realitatea locului, provocând amuzament, cum ar fi Strada Parfumului, Răsăritului, Frumoasă etc. Astfel, pe Strada Parfumului se simt mirosurile neplăcute ale gunoaielor depozitate de zeci de ani, iar Strada Răsăritului este situată exact la Apus, iar Strada Frumoasă nu corespunde definiției de frumusețe.”
Constantin N. Sarry a sugerat ca străzile cu denumiri identice sau inadecvate să fie înlocuite cu nume de eroi dobrogeni căzuți în timpul Primului Război Mondial. Propunerea lui a fost primită cu entuziasm și aprobată, primarul Bentoiu exprimându-și sprijinul pentru această inițiativă. Ziarul Dacia a salutat cu căldură această abordare: „Ne bucurăm că, în sfârșit, s-a apelat și la un om de presă, într-o cauză de utilitate generală. Sperăm ca precedentul creat să fie menținut și în viitor.”
Bună presă din provincie
În contrast cu alte orașe, în această zonă s-a recurs foarte rar la concursul ziariștilor în chestiuni de interes public. Este un motiv de bucurie pentru distinsul nostru reprezentant în Consiliul Municipal, pe care îl felicităm cu căldură pentru realizările sale.
Cine a fost Ion Bentoiu
Azi ne propunem să facem un scurt portret al primarului Ion Bentoiu, o figură marcantă a comunității, care, din păcate, nu a primit recunoașterea pe care o merită.
Ion Bentoiu a fost un om de cultură multifacetic, având cariere ca profesor, traducător, poet, publicist, avocat și politician țărănist, fiind un discipol al lui Titu Maiorescu.
Originar din satul Cocargeaua, comuna Făcăieni, județul Ialomița, Bentoiu a studiat Dreptul și Literele la București.
În 1906, a venit la Constanța pentru a preda greaca și romana la Gimnaziul Mircea cel Bătrân (ulterior liceu), iar din 1909 a ocupat funcția de director al acestei instituții.
A realizat traduceri din lucrările lui Heinrich Heine și Dante Alighieri și a editat culegeri de cântece populare, hore și doine.
În 1921, a devenit membru al Baroului Constanța, activând timp de decenii ca avocat. A fost primar în două mandate: din octombrie 1926 până în iunie 1927 și între 7 și 11 februarie 1941, când a demisionat.
În 1952, la vârsta de 69 de ani, a fost arestat de regimul comunist pentru convingerile sale politice și a fost încarcerat la Penitenciarul Văcărești, unde a decedat în august al aceluiași an, înainte de a fi judecat.
