Interviu cu judecătoarea Daniela Panioglu în contextul tensiunilor din justiție
Judecătoarea Daniela Panioglu, care a fost exclusă de cinci ori din profesie într-un singur an, va oferi astăzi un interviu pentru Euronews România. Acest moment survine într-o perioadă în care tensiunile între magistrați și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) ating cele mai înalte niveluri din ultimii ani. Interviul este așteptat să aducă clarificări cu privire la funcționarea actualului mecanism disciplinar și să ofere detalii despre presiunile pe care judecătoarea susține că le-a suportat în cadrul sistemului judiciar.
Apariția interviului coincide cu reluarea dezbaterilor, generate de un interviu anterior acordat de fostul judecător Cristi Danileț în 2024, în care acesta a declarat ferm că „Actualul CSM este mai abuziv decât fostul CSM”, în contextul cazului Panioglu. De asemenea, documentarul „Justiție Capturată” completează acest tablou complex.
Reacția Danielei Panioglu după a cincea excludere
Decizia recentă de excludere a fost pronunțată pe 4 martie 2024 de Secția pentru judecători în materie disciplinară a CSM. Deși Panioglu câștigase deja patru procese la Înalta Curte cu același complet disciplinar, judecătorii CSM au votat din nou pentru excluderea ei, considerând cazul reîncadrat juridic pe alte articole disciplinare.
Într-o declarație transmisă, Panioglu a caracterizat situația ca fiind „fără precedent” în justiția post-decembristă, afirmând: „Nu văd nicio diferență față de comunism. Ne-am întors în urmă cu cel puțin 40 de ani. Un lagăr comunist în care se comit abuzuri și se suferă pe nedrept, cu singura diferență că acum porțile sunt deschise și poți să pleci.”
Judecătoarea a acuzat Inspecția Judiciară și CSM de „abuzuri de neimaginat”, afirmând că presa a tăcut ani la rând în fața „atrocităților” din sistem. Panioglu a susținut că anchetarea repetată a aceleași fapte și reîncadrarea sub noi articole disciplinare reprezintă o formă de persecuție instituționalizată. „În acest moment, justiția nu mai este o putere, ci o vulnerabilitate națională”, a adăugat ea.
Judecătoarea a cerut o reformă radicală a sistemului, propunând reducerea drastică a puterilor discreționare ale Inspecției Judiciare și ale CSM, responsabilizarea membrilor disciplinari și garantarea independenței procurorilor.
Cine a votat excluderea și cum s-a ajuns aici
Decizia de excludere din 4 martie 2024 a fost votată de șapte membri ai CSM: Denisa Stănișor, Claudiu Drăgușin, Alin Ene, Narcis Erculescu, Daniel Grădinaru, Liviu Odagiu și Mihaela Laura Radu. Judecătoarea Grațiela Milu a formulat o opinie separată, votând împotriva acțiunii disciplinare.
Acuzațiile formulate de Inspecția Judiciară au fost aceleași cu cele deja invalidate de Înalta Curte cu doar câteva luni înainte. De această dată, fapta a fost reîncadrată juridic în alte abateri disciplinare, iar Panioglu a făcut recurs la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți.
Judecătoarea nu a fost reîncadrată la Secția a II-a Penală a Curții de Apel București, unde a activat timp de mulți ani și a judecat dosare de mare corupție, inclusiv condamnarea lui Sorin Oprescu la 11 ani și 8 luni, condamnarea lui Nelu Iordache la 11 ani și 9 luni, precum și dosare cu impact sistemic, cum ar fi Frauda la BRD, care se afla încă pe rol în momentul ultimei excluderi.
După fiecare revenire în instanță, postul ei a fost ocupat, iar Panioglu a fost redistribuită la secțiile civile, ceea ce a stârnit controverse.
Interviul de la Euronews, așteptat cu interes
Judecătoarea Panioglu promite să abordeze subiecte sensibile fără reținere. Surse susțin că aceasta este pregătită să discute deschis despre parcursul celor cinci excluderi, presiunile interne din instanțe, precum și despre modul în care dosarele disciplinare sunt gestionate.
De asemenea, Panioglu va vorbi despre efectele acestor situații asupra independenței judecătorilor și despre rolul Consiliului Superior al Magistraturii într-un sistem judiciar din ce în ce mai polarizat.
Interviul de astăzi ar putea marca un moment semnificativ în justiție, având în vedere că numeroși magistrați și-au exprimat preocupările legate de neîncredere, presiuni și lipsa protecției instituționale.
