Curtea Constituțională analizează o excepție de neconstituționalitate
Judecătorii Curții Constituționale vor examina o excepție de neconstituționalitate referitoare la obligația soților de a declara împreună veniturile și bunurile, pe motiv că aceasta ar încălca principiul vieții private. Excepția a fost ridicată în cadrul unui proces aflat în desfășurare la Tribunalul București și se referă la Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice. În special, se contestă art. 3 alin. (2), care impune includerea veniturilor și bunurilor soțului/soției în declarația de avere, și art. 12 alin. (6), ce reglementează publicarea acestor declarații pe site-urile instituțiilor publice.
Excepția a fost formulată în dosarul nr. 45/301/2018 de către Dumitrița Laura Chițan, un funcționar public sancționat de Agenția Națională de Integritate (ANI) pentru posibile nereguli în completarea declarației de avere. În cadrul procesului, Chițan a argumentat că obligația de a include veniturile soțului și ale copiilor în declarație contravine dreptului la viață privată, garantat de art. 26 din Constituția României, care prevede că „autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată”. Ea a susținut că o declarație pe proprie răspundere este un act personal și că membrii familiei ar trebui să aibă libertatea de a decide dacă își dezvăluie sau nu veniturile.
Asemenea, apelanta a subliniat că publicarea acestor declarații, chiar și cu anonimizare parțială, ar putea permite identificarea unor informații sensibile, cum ar fi locația bunurilor sau identitatea membrilor familiei. În acest context, Chițan a menționat Decizia CCR nr. 615/2006, care a stabilit că salariul unei persoane nu constituie un interes public și se încadrează în sfera vieții private.
Tribunalul București a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale, considerând că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate stipulate de art. 29 din Legea nr. 47/1992. Instanța a constatat că prevederile contestate au relevanță directă pentru cauza judecată și a transmis excepția de neconstituționalitate către CCR. Totuși, Tribunalul a respins argumentele de fond ale apelantei, considerând că normele contestate sunt constituționale. Judecătorii au menționat că dreptul la viață privată nu este absolut și poate fi restrâns conform legislației, în condițiile în care restricția urmărește un scop legitim și este proporțională. În acest caz, scopul legislației este asigurarea transparenței și prevenirea corupției în funcțiile publice, prin verificarea averii dobândite de funcționari și demnitari, inclusiv în cadrul regimului de comunitate legală de bunuri.
Referitor la art. 44 din Constituție, care se ocupă de dreptul de proprietate, tribunalul a concluzionat că simpla menționare a bunurilor în declarația de avere nu constituie o atingere a acestui drept, ci este o chestiune ce ține de protecția vieții private.
Posibile consecințe ale admiterii excepției
Dacă CCR va admite excepția, aceasta ar putea duce la eliminarea din lege a obligației de a declara veniturile și bunurile membrilor de familie. Această modificare ar putea îngreuna considerabil activitatea ANI în cazurile în care integritatea unui demnitar depinde de analiza patrimoniului familial, în contextul regimului matrimonial de comunitate. Pe de altă parte, o astfel de decizie ar putea fi percepută ca un pas înainte în protejarea vieții private și a autonomiei membrilor familiei față de obligațiile administrative ale unui funcționar sau demnitar.
