Critica Laurei Codruța Kövesi privind lipsa de colaborare a României cu Parchetul European
Procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kövesi, a exprimat nemulțumirea față de lipsa de cooperare a instituțiilor românești cu EPPO (European Public Prosecutor’s Office) în legătură cu investigațiile ce vizează Portul Constanța. Într-un interviu, Kövesi a subliniat că, în timp ce alte state membre ale Uniunii Europene colaborează eficient cu Parchetul European, România continuă să ignore solicitările venite din Luxemburg. Această situație contrastează puternic cu cea din Grecia, unde procurorii europeni au coordonat recent o amplă operațiune anticorupție în portul Pireu.
Kövesi a declarat că „Parchetul European poate ajuta România, poate reduce frauda cu TVA, poate reduce frauda vamală, poate ajuta statul român să aibă mai mulți bani în buget. Asta este datoria noastră și asta este ceea ce facem. Dacă nimeni nu ne sesizează și nimeni nu vrea să lucreze cu noi, vă promit eu că o să lucrăm încet, mai greu, mai dificil, dar tot o să ajungem acolo, în Portul Constanța.” Ea a adăugat că așteaptă ca anumite instituții din România să se mobilizeze și să acționeze conform normelor, subliniind că EPPO nu va abandona ancheta privind posibilele fraude din portul românesc, indiferent de obstacole.
Exemplul Portului Pireu în colaborarea europeană
În contrast cu lipsa de reacție a autorităților române, Kövesi a menționat operațiunea „Calypso” desfășurată în Grecia. Această acțiune, realizată cu sprijinul autorităților elene, a dus la descoperirea unui vast mecanism de fraudă vamală și evaziune fiscală în portul Pireu, care funcționa de cel puțin opt ani. În urma descinderilor, au fost confiscate 2.435 de containere cu bunuri de contrabandă provenite din China, inclusiv biciclete electrice, textile și încălțăminte. Prejudiciul total estimat depășește 800 de milioane de euro, cu 350 de milioane reprezentând taxe vamale neplătite și 450 de milioane provenind din TVA neîncasat.
Kövesi a subliniat că această operațiune demonstrează eficiența mecanismului Parchetului European atunci când există voință din partea statelor membre. „Un procuror român poate să înceapă să facă micul său dosar acolo, la fel cum am început și în Grecia cu operațiunea Calypso. Dacă nu eram în Parchetul European, procurorul grec probabil nu ar fi mers pe acea firmă, unde erau oameni de paie, și nu s-ar fi întâmplat nimic. N-ar fi văzut niciodată ce este în spate și n-ar fi ajuns să descopere ce se întâmpla,” a explicat Kövesi.
Lipsa de informații despre Portul Constanța
Referitor la România, Kövesi a afirmat că, de la înființarea Parchetului European în 2019, nu a primit „absolut nicio informație” legată de activitățile suspecte din Portul Constanța. „Am văzut că sunt dosare, se mai întâmplă câteva lucruri mici legate de Portul Constanța, dar doar atât. Noi, de când s-a înființat Parchetul European, n-am primit nicio informație legată de ce se întâmplă acolo, absolut niciuna,” a declarat ea.
Procurorul-șef a reamintit că instituția pe care o conduce nu are rol de poliție sau vamă și că depinde de colaborarea autorităților naționale. „Noi nu suntem nici polițiști, nici vameși. Rolul nostru nu este să detectăm, trebuie să facem investigații. De aceea, toate celelalte instituții sunt esențiale în acest proces,” a concluzionat Kövesi.
Kövesi: Infracțiunile de fraudă vamală și TVA, o prioritate pentru România
Procurorul-șef al Parchetului European, Laura Kövesi, a subliniat necesitatea ca autoritățile din România să raporteze infracțiunile de fraudă vamală și fraudă cu TVA, afirmând că acest lucru trebuie să devină un reflex. Kövesi a evidențiat că astfel de infracțiuni au loc în toate porturile europene, însă România nu primește sesizări în acest sens.
„Un șef de vamă ne-a contactat și ne-a spus că, după acțiunea noastră de la Pireu, a observat o creștere semnificativă a volumului operațiunilor în portul său. Este important să ne așezăm la masă pentru a discuta despre deschiderea autorităților. Din păcate, această deschidere nu este prezentă în România”, a explicat Kövesi.
De asemenea, procurorul-șef a menționat că multe dintre cazurile investigate de EPPO în alte state au legături cu România, dar informațiile vin întotdeauna din afară, niciodată din partea autorităților române. „Am observat că bunurile au ajuns în portul Constanța, având ca destinație finală Germania sau Spania, dar au conexiuni cu România. Astfel, noi aducem informațiile din Spania și Germania pentru a analiza ce se întâmplă în România. Nimeni nu poate să mă convingă că, din România, nu se observă ce se petrece în țară”, a afirmat Kövesi.
Kövesi a concluzionat că „frauda cu TVA și frauda vamală trebuie să fie o prioritate” pentru toate statele membre, inclusiv România, avertizând că lipsa de acțiune va continua să agraveze pierderile bugetare. Potrivit bilanțului EPPO, în 2024, procurorii europeni au deschis 251 de anchete care implică România, cu un prejudiciu total estimat la 2,3 miliarde de euro, plasând țara pe locul al treilea în Uniunea Europeană, după Italia și Germania.
