Lolita Cercel: Un Fenomen Muzical Generat de Inteligența Artificială
O prezență virtuală cu milioane de vizualizări pe platformele TikTok și YouTube a reușit să polarizeze întreaga societate. Lolita Cercel, „cântăreața” creată complet de inteligența artificială, a devenit subiectul unei dezbateri intense referitoare la viitorul artei, etica și „infantilizarea” publicului.
În doar câteva săptămâni de la lansarea pieselor sale, printre care se numără hitul „Pe peronu’ de la gară”, care a strâns peste 1,3 milioane de vizualizări, Lolita Cercel a ajuns pe primele locuri în topurile de streaming. Deși mulți ascultători au crezut inițial că este o artistă reală, s-a demonstrat că este un proiect digital coordonat de „Tom”, un designer vizual din Bacău.
„Tom” din Bacău și Poemele de Mahala
Creatorul din spatele acestui fenomen a ales să rămână parțial anonim pentru a nu umbri imaginea personajului. El susține că Lolita reprezintă o colaborare între om și tehnologie.
Versurile pieselor sunt scrise manual de Tom, inspirate din limbajul popular de mahala și din poeziile lui Miron Radu Paraschivescu. În ceea ce privește imaginea și vocea, acestea sunt generate prin algoritmi AI, rezultând un personaj brunet, cu trăsături estetice clasice și o voce care îmbină stiluri tradiționale cu beat-uri moderne.
Industria Muzicală în Stare de Revoltă
Succesul Lolitei nu a fost primit cu entuziasm de comunitatea artiștilor reali. Nume cunoscute, precum Paulina, dar și muzicieni și producători consacrați, au acuzat acest proiect de concurență neloială și lipsă de etică.
Criticii subliniază că tehnologia AI este antrenată pe mii de ore de muzică creată de artiști reali, care nu beneficiază de drepturile de autor generate de aceste creații „sintetice”. Artistul Bogdan Simion (Cobzarul) a avertizat că acest fenomen „păcălește tinerii” să creadă că pot deveni artiști prin metode rapide, fără a învăța să cânte la un instrument sau să-și dezvolte vocea.
Dilema Socială: „Infantilizarea” Publicului sau Democrație Digitală?
Dincolo de conflictul economic, experții în cultură atrag atenția asupra unui fenomen de „degradare cognitivă”. Artistul Mihai Dinu, alături de alți analiști, susține că succesul pieselor virale reflectă o transformare a muzicii în simplu „zgomot de fond” sau „muzică de lift”, unde autenticitatea emoțională a devenit secundară.
Creatorul Lolitei, pe de altă parte, consideră proiectul o formă de „democratizare a creației”, oferind posibilitatea ca viziunea unui scriitor sau designer să prindă viață fără a necesita studiouri de înregistrări costisitoare sau talent vocal nativ.
Ce Urmează?
În timp ce platformele de streaming, precum Deezer, raportează că aproape 28% din muzica nouă este deja generată de AI, cazul „Lolita Cercel” determină autoritățile să considere reglementări legale. Legile actuale privind drepturile de autor sunt depășite de rapiditatea cu care algoritmii generează conținut viral.
Indiferent dacă este percepută ca „kitsch” sau ca o inovație vizionară, Lolita Cercel rămâne un „marker estetic” al anului 2026, marcând momentul în care granița dintre real și virtual în muzica balcanică a dispărut complet.
