Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța lansează un nou proiect
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a inițiat, începând cu 1 ianuarie 2026, proiectul intitulat „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”.
Reprezentanții instituției au anunțat că fiecare zi a anului va oferi ocazia de a explora segmente din istoria Constanței și a Dobrogei, incluzând evenimente importante, personalități de seamă, fapte cotidiene prezentate în presa vremii, descoperiri arheologice și obiecte de patrimoniu care, prin intermediul lor, se conturează povestea trecutului local. Proiectul va pune accent pe perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o eră marcată de transformări profunde pentru Constanța, care a evoluat de la oraș-port la poarta maritimă a României moderne. Cu toate acestea, și alte perioade istorice vor fi incluse, având în vedere că istoria acestui teritoriu se întinde de la preistorie până în zilele noastre.
Incursiune în universul spiritual al antichității
Pe data de 13 februarie, muzeul va oferi o incursiune în universul spiritual al antichității, așa cum a fost surprins în piatră și marmură.
Anticii au sculptat credințele, miturile și idealurile în materiale durabile, lăsând în urmă imagini menite să traverseze secolele. Frizele, elemente arhitecturale decorative, se transformau adesea în narațiuni sculptate despre zei, eroi și scene mitologice. Chiar dacă au ajuns la noi în fragmente, aceste mărturii și-au păstrat forța expresivă.
Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța include mai multe frize din marmură, descoperite în așezările antice din Dobrogea, pe care pot fi identificate personaje și episoade din universul mitologic al antichității.
Piese arheologice deosebite
Una dintre piesele arheologice selectate pentru acest proiect este o friză descoperită la Callatis în anul 1940. Fragmentul, realizat din marmură, are o lungime de 0,50 metri și o înfățișează pe zeița vânătorii, Artemis, în acțiune, cu tolba de săgeți în mâna stângă. Aceasta poartă un chiton strâns sub sâni și kolpos, având o hlamidă fluturând în spate și încălțăminte bogat decorată. În fața zeiței, un câine aleargă spre un mistreț. Fragmentul de friză datează din secolele II – I î.Hr. și, deși marginile au fost tăiate pentru a fi reutilizate ca material de construcție, deteriorând astfel relieful, piesa își păstrează expresivitatea.
O altă piesă remarcabilă este o friză din marmură de Procones, având dimensiunile de 0,55 metri lungime, 0,252 metri înălțime și 0,23 metri grosime, descoperită la Histria. Relieful, bine conservat, o prezintă pe Nike, zeița victoriei, cunoscută în mitologia romană sub numele de Victoria, reprezentată înaripată și văzută din profil. Fiica titanului Pallas și a râului Styx, Nike era trimisă să lupte de partea lui Zeus împotriva titanilor sau să medieze neînțelegerile dintre zei și oameni, precum și disputele dintre oameni. În scena de pe friză, Nike este reprezentată conducând o bigă spre dreapta.
Descoperiri Arheologice Remarcabile
Unul dintre cele mai interesante exponate este un fragment de friză ce ilustrează un car de luptă, păstrând roata și capătul unei aripi. Istoricul Scarlat Lambrino subliniază că friza completă prezenta „un șirag de care cu doi cai conduși cu fervoare de Victorii înaripate”. Acest artefact datează din a doua jumătate a secolului al II-lea – prima jumătate a secolului I a. Chr.
Friza cu Divinități
O altă piesă de o frumusețe aparte este friza cu divinități, un fragment de 1,32 metri lungime descoperit la Techirghiol, în temelia unei vechi geamii. Un al doilea fragment, cu o lungime de 0,82 metri, a fost găsit ulterior la Constanța. Această friză, datată în perioada elenistică, secolele II – I a. Chr., ilustrează o serie de divinități, inclusiv Diana, Apollo Musagetes, Muzele, Hecate, precum și alte figuri neidentificate.
Friza cu Erotes la Vânătoare
Friza cu Erotes la vânătoare, realizată din marmură alb-cenușie cu dungi vineții, surprinde o scenă de vânătoare captivantă. Descoperită în formă fragmentară la Constanța, cu trei fragmente găsite în 1930 pe strada Cuza Vodă și un al patrulea în 1984, aceasta prezintă Erotes – genii înaripate asociate cu iubirea – în acțiune, atacând animale sălbatice. Un Eros călare lovește un leu cu sulița, în timp ce altul se află în genunchi în fața unui animal rănit. Scena se desfășoară în jurul unor confruntări cu urși, tauri și alte fiare, iar decorul este completat de arbori și un chenar superior ornamentat cu ghirlande. Friza, parte a unui mausoleu, datează între mijlocul secolului al II-lea și prima jumătate a secolului al III-lea p. Chr.
0lw8p4