Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța lansează un nou proiect
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a inițiat, începând cu 1 ianuarie 2026, proiectul intitulat „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”. Această inițiativă va oferi, zi de zi, oportunitatea de a explora fragmente din istoria orașului și a Dobrogei, incluzând evenimente notabile, personalități importante, fapte cotidiene reflectate în presa vremii, descoperiri arheologice și obiecte de patrimoniu, toate acestea contribuind la conturarea unei povești convingătoare despre trecutul local.
Proiectul va pune accent pe perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o eră caracterizată prin transformări esențiale pentru Constanța, care a evoluat de la un oraș-port la o poartă maritimă a României moderne. Totuși, nu vor fi neglijate nici alte perioade istorice, având în vedere că istoria acestei regiuni se întinde pe un interval de timp vast, de la preistorie până în zilele noastre.
În memoria arheologului Mihai Bucovală
Pe 3 iunie 1939, în comuna bulgară Gargalâc, s-a născut Mihai Bucovală, un arheolog remarcabil, considerat un veteran al mișcării arheologice și muzeistice din România, conform unei aprecieri aduse de Zaharia Covacef în revista „Pontica”, volumul XXXII.
Fiind al patrulea copil al țăranului colonist Ion Bucovală, Mihai s-a mutat la Constanța împreună cu familia sa în 1940. A absolvit Liceul „Mircea cel Bătrân” și a continuat studiile la Facultatea de Istorie a Universității București, specializându-se în istorie veche și arheologie, având ocazia să-și desfășoare practica pe șantierele de la Histria și Păcuiul lui Soare.
În 1963, la scurt timp după finalizarea studiilor, a fost repartizat la Muzeul Regional al Dobrogei, care a devenit ulterior Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța. A dedicat aproape patru decenii acestei instituții, contribuind semnificativ la organizarea și dezvoltarea colecțiilor muzeale, precum și la cercetarea, conservarea și valorificarea patrimoniului arheologic din Dobrogea. A fost implicat în cercetări importante la Tomis, inclusiv la Edificiul Roman cu Mozaic, Callatis, Carsium, Ostrov, Păcuiul lui Soare și, din 1979, la Ovidiu, unde a fost descoperită prima fortăreață romano-bizantină de pe limes-ul vest-pontic.
În cadrul studiului materialelor arheologice din necropole, Mihai Bucovală a manifestat un interes deosebit pentru materialul vitric. Teza sa de doctorat, „Sticla de epocă romană în România”, realizată sub îndrumarea academicianului Constantin Daicoviciu, i-a adus titlul de doctor în istorie pe 2 iunie 1977.
Activitatea de cercetare a arheologului a fost variată, concentrându-se în special pe necropolele tomitane și pe sticlăria antică, în special cea romană. Studiile sale sistematice și aprofundate i-au asigurat recunoașterea în comunitatea științifică atât în România, cât și în străinătate.
Printre lucrările sale notabile se numără „Necropolele elenistice la Tomis”, publicată în 1967, și „Vase antice de sticlă la Tomis”, apărută în 1968. Mihai Bucovală a lăsat în urma sa o moștenire științifică de mare valoare, fiind un cercetător exigent, pasionat și profund atașat de patrimoniul cultural al Dobrogei.
Descoperirea vestigiilor din Dobrogea
În ultima perioadă, cercetările arheologice din Dobrogea au adus la lumină o serie de vestigii deosebit de importante. Aceste descoperiri contribuie semnificativ la înțelegerea istoriei și culturii regiunii, oferind noi perspective asupra civilizațiilor care au existat aici de-a lungul timpului.
Arheologii au identificat situri care datează din diferite perioade istorice, evidențiind influențele multiple care au modelat Dobrogea. Munca de excavare și studiere a acestor vestigii a fost intensificată, iar descoperirile recente au captat atenția specialiștilor din domeniu, dar și a publicului larg.
Investigațiile continuă, iar experții speră să descopere și mai multe artefacte care să ofere informații valoroase despre viața cotidiană, obiceiurile și credințele locuitorilor din trecut. Dobrogea rămâne astfel un loc fascinant pentru arheologi și istoricii care doresc să dezvăluie tainele sale.
