Ministrul Pîslaru afirmă că recuperarea celor 231 de milioane de euro din PNRR este puțin probabilă în urma amânării deciziei CCR.

Dobrogea Online

Sursa foto:

0:00

Declarațiile Ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat miercuri că nu există o informație oficială care să confirme că România a pierdut suma de 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din cauza amânării de către Curtea Constituțională a deciziei privind pensiile magistraților. Totuși, el a menționat că șansele de a recupera acești bani sunt „extrem de reduse”.

Curtea Constituțională a amânat din nou, pentru 18 februarie, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților.

„Până nu avem scrisoarea oficială nu pot afirma că am pierdut bani. Totuși, așa cum a subliniat și prim-ministrul, șansele de a-i recupera după această amânare sunt extrem de reduse”, a declarat Pîslaru.

Problemele legate de reforma pensiilor magistraților

Ministrul a remarcat că România este „singura” țară în care o persoană care beneficiază de pensie specială și salariu de judecător la Curtea Constituțională își ia și concediu parental în timp ce se discută despre o problemă de importanță națională.

„Amânările repetate, acum fiind la a cincea, creează în opinia publicului imaginea unei lipse de voință de a rezolva această reformă importantă”, a adăugat el.

Clarificările privind legislația și fondurile europene

Pîslaru a respins informațiile conform cărora reforma ar putea fi implementată fără promulgarea legii privind reforma pensiilor magistraților. „Comisia Europeană a menționat clar că, dacă proiectul de lege ar fi fost promulgat, am fi îndeplinit jalonul. Dacă acest lucru nu se întâmplă, vom pierde bani”, a explicat el.

Ministrul a subliniat că Guvernul a făcut toate eforturile necesare pentru ca legislația să fie promulgată la timp. „De la începutul mandatului, am urmat toate pașii procedurali pentru a avansa acest proiect”, a adăugat el.

Dragoș Pîslaru a subliniat că România nu va pierde fondurile din PNRR până când nu va exista o comunicare oficială din partea Comisiei Europene în acest sens.

Responsabilitatea și încrederea publicului

„Dacă ne punem în postura Comisiei Europene, observând o țară care, timp de patru ani, nu a rezolvat o reformă, iar acum suntem în fața a cinci amânări succesive pentru o cauză care a fost deja analizată, este evident că există o responsabilitate directă. Aceasta afectează nu doar banii, ci și încrederea românilor în modul în care este administrată țara”, a afirmat el.

În concluzie, ministrul a subliniat că Guvernul trebuie să continue să sprijine reforma și promulgarea legii necesare.

„Guvernul va continua să exercite presiune în cadrul constituțional pentru a avansa această situație”, a conchis Pîslaru.

Semnal de alarmă din partea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a subliniat importanța conștientizării naționale a unui document esențial, menționând că, în contextul întârzierilor înregistrate, nu se poate vorbi despre presiune asupra CCR. El a adăugat că prim-ministrul a acționat corect prin informarea publicului cu privire la consecințele discuțiilor cu Comisia Europeană.

Jaloane neîndeplinite în cadrul cererii de plată

Ministrul a evidențiat existența a două jaloane care nu au fost îndeplinite în cererea de plată numărul trei, referindu-se la selectarea membrilor în Consiliile de administrație ale companiilor din transporturi și energie. Conform estimărilor, suma afectată de aceste selecții neîndeplinite ar putea ajunge la aproximativ 100 de milioane de euro, fiind parțial alocată sub formă de granturi și parțial ca împrumuturi.

Întârzieri și responsabilitate în management

Pîslaru a menționat că reformele necesare ar fi trebuit implementate cu mult timp în urmă, subliniind întârzierile cauzate de interimatele și pozițiile vacante din aceste companii. De asemenea, el a reamintit că, în luna mai, a fost primită o perioadă de șase luni de suspendare, iar responsabilitatea managementului acestor companii trebuie luată în considerare, având în vedere adresele trimise Guvernului în care au fost notificate termenele și acțiunile necesare.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *