Istoricul comunității evreiești din Dobrogea
În mijlocul secolului XIX, în zona dintre Dunăre și mare, trăiau aproape 5.000 de evrei, stabiliți în orașele precum Tulcea, Constanța, Cernavodă, Hârșova, Mangalia, Megidia, Babadag, Chilia-Veche, Isaccea, Mahmudia, Măcin și Sulina. Aceștia au beneficiat de privilegii din partea autorităților otomane, interesate de activitățile comerciale pe care le desfășurau.
Populația evreiască a continuat să crească chiar și după ce Dobrogea a fost integrată în statul român, datorită condițiilor favorabile pentru activitățile comerciale și meșteșugărești. Majoritatea lor locuiau în orașele din Dobrogea, dar și în satele din zonă, reușind să transforme pietrișurile din jurul lacurilor în fânețe, pentru care solicitau taxe de la localnici. Aceasta reflectă spiritul lor antreprenorial, demonstrându-le abilitatea de a genera venituri din resurse aparent sărace.
Moștenirea arhitecturală a comunității evreiești
Din păcate, din patrimoniul arhitectural al comunității evreiești din Constanța, nu au rămas clădiri intacte, multe fiind abandonate, distruse în timpul războaielor sau ajunse în ruina. Excepție face doar Sinagoga Mare (Templul Israelit) din Constanța, care a fost salvată în ultimul moment.
Sinagoga Mare așchenazită din Constanța
La începutul secolului XX, în Constanța existau două sinagogi, autorizate să funcționeze din 1903. Printr-o lege din aprilie 1928, evreii au fost recunoscuți ca o confesiune istorică, obținând astfel dreptul de a fi reprezentați în Senat de un lider religios.
Sinagoga Mare din Constanța, situată pe Strada C.A. Rosetti nr. 2, a fost construită în 1911, deși alte surse menționează anul 1914. În perioada interbelică, orașul avea două sinagogi majore: cea sefardo-romaniotă (construită în 1908, în stil gotic-catalan, pe str. Mircea nr. 18) și cea așchenazită (Sinagoga Mare, construită în stil maur). Sinagoga sefardo-romaniotă a fost afectată de cutremurul din 1977, iar după încercări nereușite de restaurare, a fost demolată în anii 1980, lipsind orașul de un monument reprezentativ.
Sinagoga Mare, cunoscută și ca Templul Israelit, a fost construită în stil neogotic catalan, conform planurilor arhitectului Adolf Linz, având o structură monumentală, cu o navă principală și două laterale, despărțite prin stâlpi și acoperite cu bolți în ogivă. Intrarea principală era impunătoare, cu un ancadrament gotic și uși masive de lemn, iar feroneria din vitralii adăuga o notă de eleganță, având deasupra un panou arcuit cu fereastră biforă și Tablele Legii, încadrate de arcaturi ogivale, cu steaua lui David deasupra.
Restaurarea Sinagogii Mari
Există vești îmbucurătoare cu privire la restaurarea Sinagogii Mari din Constanța, care a început să prindă contur. Lucrările de restaurare au demarat acum aproximativ un an, iar în 2023 a fost semnat contractul pentru execuția lucrărilor de restaurare și reabilitare generală a acestui lăcaș de cult.
În luna iulie 2024, firma Conest a fost implicată în proiectul de restaurare.
Reabilitarea Templului Israelit din Constanța Progresează
Societatea de Asigurare din Iași, câștigătoare a licitației organizate de CNI pentru reabilitarea Templului Israelit din Constanța, a demarat lucrările de restaurare.
Stadiul lucrărilor la Sinagoga Mare a ajuns la 70%, iar fațada clădirii a fost complet reabilitată. Conform informațiilor furnizate de Comunitatea Evreilor din Constanța, în interiorul sinagogii se efectuează în prezent lucrări de tencuieli, finisaje și compartimentări. Acoperișul va fi complet închis, utilizând tablă pe exterior și rigips pe interior. În etapele următoare, se va monta pardoseala și parchetul, precum și alte detalii necesare pentru integrarea monumentului în circuitul cultural.
Reabilitarea Sinagogii Mari face parte dintr-un proiect ambițios de conservare a patrimoniului comunității evreiești din Dobrogea, având ca scop redarea clădirii publicului într-un format multifuncțional, cultural și educativ. Din păcate, clădirea nu a fost inclusă pe lista monumentelor istorice, iar niciun primar al Constanței nu a inițiat demersuri în acest sens pentru a recunoaște importanța acestui lăcaș de cult unic pentru comunitatea evreiască.
„Unul dintre cele mai frumoase și emblematice lăcășuri de cult iudaic din România, cu o poveste fascinantă și un simbol al Municipiului Constanța, este salvat și va reveni la viață, urmând să fie redat atât evreilor din România cât și întregii societăți. Nouă ani de eforturi susținute, chiar și atunci când părea că nu mai există speranță. Zeci de drumuri făcute la Constanța, sute de discuții cu Președintele Comunității Evreilor din Constanța, Sorin Lucian Ionescu, colegul meu și principalul partener în acest proiect, care a perseverat și nu și-a pierdut încrederea. Mii de documente și încercări repetate care au eșuat. O speranță care astăzi devine realitate”, a declarat președintele Federației Comunităților Evreiești din România, deputatul Silviu Vexler.
