Alegerea unui nou președinte
Alegerea prezidențială din 18 mai 2025 l-a adus pe Nicușor Dan în fruntea Statului Român. Campania electorală a fost caracterizată de promisiuni, emoții și lozinci, însă „bătălia” principală s-a dat cu George Simion, care a reușit să atragă mulți susținători prin promisiuni atrăgătoare, precum oferirea de locuințe la prețul de 35.000 de euro. Mulți cetățeni l-au votat cu speranța că vor beneficia de salarii mai mari sau locuri de muncă, iar Călin Georgescu promitea chiar „benzină la 1 leu”. Cu toate acestea, realitatea este că președintele României nu dispune de pârghiile legale sau constituționale necesare pentru a îndeplini aceste promisiuni.
Atribuțiile președintelui
Deși mulți români așteaptă ca președintele să le rezolve problemele cotidiene, atribuțiile acestuia sunt clar delimitate de Constituție și sunt mult mai restrânse decât se crede. Conform legislației românești, președintele reprezintă Statul Român, este garantul independenței naționale, al unității și integrității teritoriale, și se asigură de respectarea Constituției și de buna funcționare a autorităților publice. El nu este un lider executiv, precum prim-ministrul, și nu are responsabilități directe în gestionarea economiei sau a politicilor sociale.
Rolul de mediator
Președintele nu are funcția de a guverna. Nu poate adopta legi, nu stabilește salariile, pensiile sau alocațiile și nu are capacitatea de a construi spitale sau locuințe. Rolul său este să medieze între puterile statului și între stat și societate. De exemplu, o lege adoptată de Parlament trebuie trimisă președintelui pentru promulgare, care se face în termen de 20 de zile. Înainte de promulgare, președintele poate solicita Parlamentului o reexaminare a legii, dar o singură dată.
Administrația țării
Administrația țării este responsabilitatea Guvernului, condus de prim-ministru, care elaborează bugetul, stabilește politicile publice și gestionează cheltuielile. Parlamentul are rolul de a adopta legile. Președintele, în schimb, semnează decrete, poate întoarce o lege în Parlament sau o poate trimite la Curtea Constituțională, dar nu poate respinge o lege definitiv.
Mandatul și limitările președintelui
Mandatul președintelui durează cinci ani, cu posibilitatea de a fi reînnoit pentru maximum două mandate succesive. Pe durata acestui mandat, președintele nu poate fi membru al unui partid politic și nu poate ocupa alte funcții publice sau private. El beneficiază de imunitate pentru opinile și voturile exprimate în timpul mandatului, însă poate fi suspendat de Parlament în cazul încălcării grave a Constituției, după consultarea Curții Constituționale. De asemenea, poate fi acuzat de înaltă trădare, caz în care este judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Succesiunea în funcție
Dacă președintele este suspendat, demisionează, decedează sau nu poate exercita atribuțiile, interimatul este preluat de președintele Senatului sau al Camerei Deputaților, în această ordine. În perioada de interimat, nu se pot dizolva Parlamentul, nu se poate organiza un referendum și nu se pot transmite mesaje către Parlament.
Actele și responsabilitățile președintelui
Președintele emite decrete, dar o parte semnificativă dintre acestea necesită contrasemnătura prim-ministrului pentru a fi valabile. Aceasta include tratatele internaționale, acreditarea diplomaților, mobilizarea armatei sau declararea stării de urgență. De asemenea, acordarea grațierii individuale, decorarea unor persoane sau înaintarea în grad militar fac parte din aceleași responsabilități.
Rolul Președintelui în Sistemul Politic Românesc
Președintele României nu oferă locuințe, nu angajează în sistemul bugetar, nu aprobă proiecte de lege fără implicarea Parlamentului, nu dispune de un buget propriu pentru investiții sociale și nu poate solicita direct Guvernului adoptarea unor măsuri. Totuși, există anumite atribuții pe care le poate exercita.
Atribuțiile Președintelui
Printre responsabilitățile Președintelui se numără reprezentarea României pe plan extern, numirea unui premier în urma consultărilor cu partidele parlamentare, solicitarea reexaminării unei legi sau sesizarea Curții Constituționale. De asemenea, Președintele poate organiza referendumuri și poate acorda grațieri individuale pentru persoanele condamnate. Aceste funcții contribuie la menținerea climatului democratic și echilibrului între puterile statului.
Concluzie
Așteptările nerealiste pot genera dezamăgiri după alegeri. Președintele nu este un super-erou cu resurse nelimitate, ci un arbitru al constituționalității, un garant al echilibrului și o voce a națiunii. Este important de reținut că aspectele legate de locuințe, salarii și locuri de muncă trebuie să fie adresate Guvernului și Parlamentului, nu instituției prezidențiale.
