Scăderea accidentelor rutiere în Constanța
În anul 2024, numărul accidentelor rutiere a înregistrat o scădere atât în municipiul Constanța, cât și în județ, comparativ cu anul anterior. Reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean Constanța au menționat că principalele cauze ale acestor accidente includ traversarea neregulamentară a pietonilor, neacordarea de prioritate atât pietonilor, cât și vehiculelor, precum și nerespectarea distanței dintre autovehicule.
Statistici pentru 2024
În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2024, în municipiul Constanța s-au înregistrat 483 de accidente rutiere soldate cu victime, cu 25 de accidente mai puțin față de 2023, când s-au raportat 508. Cele mai frecvente cauze ale accidentelor au fost traversarea neregulamentară a pietonilor, neacordarea de prioritate vehiculelor și nerespectarea distanței între vehicule.
În județul Constanța, în aceeași perioadă, au fost raportate 1.139 de accidente rutiere soldate cu victime, în scădere cu 17 accidente comparativ cu 2023, când s-au înregistrat 1.156. Cauzele principale au fost similare, incluzând neacordarea de prioritate vehiculelor și traversarea neregulamentară a pietonilor.
Statistici naționale și europene
Conform datelor Poliției Române, în 2023, în întreaga țară au avut loc 4.526 de accidente rutiere, soldate cu 1.545 de decese și 3.536 de răniți grav. Comparativ cu anul 2022, s-au înregistrat 190 de accidente mai puțin, 88 de persoane decedate în minus și 160 de răniți grav mai puțin.
La nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană a raportat o scădere de 1% a deceselor cauzate de accidente rutiere în 2023 față de anul anterior. Aceasta reprezintă aproximativ 2.360 de decese mai puțin (-10%) comparativ cu 2019, deși tendința descendentă s-a temperat în multe state membre. De exemplu, în Spania, Franța și Italia, numărul deceselor a scăzut foarte puțin din 2019, în timp ce în Irlanda, Letonia, Țările de Jos, Slovacia și Suedia s-a înregistrat o creștere.
Obiectivele de siguranță rutieră
În ultimii patru ani, țări precum Belgia, Cehia, Danemarca, Ungaria și Polonia se află pe drumul cel bun pentru a atinge obiectivul de reducere cu 50% a deceselor rutiere și a vătămărilor grave până în 2030. Clasamentul global al ratelor mortalității rămâne constant, cu cele mai sigure drumuri în Suedia (22 de decese la un milion de locuitori) și Danemarca (27/milion). În contrast, Bulgaria (82/milion) și România (81/milion) au avut cele mai mari rate ale mortalității în 2023. Media UE a fost de 46 de decese din accidente rutiere la un milion de locuitori.
În 2018, Uniunea Europeană a stabilit un obiectiv de reducere cu 50% a deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2030, precum și a vătămărilor grave, conform Planului de acțiune strategic al Comisiei pentru siguranța rutieră și Cadrului de politică al UE pentru siguranța rutieră 2021 – 2030. Aceste inițiative vizează atingerea unui obiectiv de zero decese cauzate de accidente rutiere până în 2050, cunoscut sub denumirea de „Viziunea zero”.
Comisia Europeană a adoptat noi măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice
Comisia Europeană a anunțat recent implementarea unor măsuri suplimentare destinate să sprijine eforturile de combatere a schimbărilor climatice. Aceste inițiative sunt parte a strategiei mai ample de tranziție ecologică, care vizează reducerea emisiilor de carbon și promovarea energiei regenerabile în întreaga Uniune Europeană.
Obiectivele noilor măsuri
Noul set de măsuri include stimulente financiare pentru investițiile în tehnologii verzi, precum și crearea de programe care să încurajeze cetățenii și companiile să adopte practici mai sustenabile. Comisia își propune să ajute statele membre să îndeplinească obiectivele stabilite prin Acordul de la Paris, având ca scop limitarea creșterii temperaturii globale.
Impactul asupra economiei europene
Adoptarea acestor măsuri ar putea avea un impact semnificativ asupra economiei europene, stimulând inovația și creând noi locuri de muncă în domeniile tehnologiilor ecologice. De asemenea, se așteaptă ca aceste politici să contribuie la îmbunătățirea calității aerului și sănătății publice, având efecte pozitive asupra bunăstării cetățenilor.
Reacții internaționale
Inițiativa Comisiei Europene a fost întâmpinată cu aprecieri din partea organizațiilor de mediu și a liderilor din domeniul sustenabilității, care subliniază importanța acestor măsuri în contextul crizei climatice globale. Totodată, este așteptată o reacție din partea altor state și organizații internaționale, care ar putea adopta măsuri similare pentru a aborda provocările legate de schimbările climatice.
Concluzie
Comisia Europeană continuă să joace un rol crucial în promovarea politicilor de mediu, iar aceste noi măsuri reflectă angajamentul său de a face față provocărilor climatice și de a asigura un viitor sustenabil pentru generațiile viitoare.