București și alte orașe europene în competiție pentru gazduirea unei noi agenții vamale
Bucureștiul, alături de alte opt orașe europene, își dorește să devină sediul unei agenții vamale europene care să se ocupe de controlul milioanelor de colete ieftine, în special cele provenind din China, ce ajung zilnic în terminalele de marfă din Europa. În acest context, nouă state membre ale Uniunii Europene au depus candidaturi pentru a găzdui Agenția Vamală a Uniunii Europene (EUCA), printre care se numără Belgia (Liege), Spania (Malaga), Franța (Lille), Croația (Zagreb), Italia (Roma), Țările de Jos (Haga), Polonia (Varșovia), Portugalia (Porto) și România (București).
Uniunea vamală și necesitatea unei reforme
Înființată în 1968, uniunea vamală a fost una dintre primele realizări ale Uniunii Europene, având rolul de a elimina taxele vamale pentru mărfurile care circulă între statele membre și de a înlocui acest sistem cu un tarif unic pentru importurile din afara blocului comunitar. Cu toate acestea, sistemul actual este prost întreținut și armonizat, având 27 de agenții naționale care se suprapun în activitate și folosesc diferite profiluri de risc pentru gestionarea mărfurilor problematice.
Crearea unei noi agenții vamale a UE, planificată pentru 2028, reprezintă un pas important pentru a îmbunătăți managementul transporturilor riscante. Instituțiile europene sunt în prezent în proces de selecție a orașului gazdă pentru EUCA, care va include 250 de funcționari ce vor gestiona un vast centru de date pentru informațiile despre transporturile de intrare și ieșire.
Provocările decizionale și candidaturile orașelor
Capitalele Uniunii Europene și Parlamentul European continuă discuțiile cu privire la procedura de vot, legislatorii opunându-se încercărilor statelor de a menține controlul asupra deciziei privind sediul EUCA. În acest context, Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor din Parlamentul European va organiza o sesiune de prezentări pentru cele nouă orașe candidate.
Argumentele Bucureștiului pentru a deveni sediu EUCA
România susține că găzduirea EUCA la București ar contribui la coeziunea Uniunii Europene, subliniind importanța strategică a regiunii pentru securitatea fluxurilor comerciale. Cererea României menționează că porturile de pe Dunăre au jucat un rol esențial în sprijinul Ucrainei în contextul agresiunii ruse. Totuși, sediul propus al agenției ar fi situat în apropierea unei fabrici în ruine și a unui dealer auto, ceea ce ridică unele întrebări legate de locație.
În plus, se preconizează că noua linie de metrou M6 va conecta ambele aeroporturi din București cu orașul până în 2028, ceea ce ar putea consolida infrastructura necesară pentru funcționarea agenției.
Evaluarea altor orașe candidate
Lille, Franța, se bucură de un avantaj considerabil în competiție, fiind pregătit înainte de închiderea perioadei de candidaturi. Totuși, au apărut îngrijorări legate de apropierea clădirii propuse pentru EUCA de vecinătățile sale, un oficial glumind despre riscurile posibile.
Discuții la nivelul UE privind ecomerțul electronic și coletele mici
Franța a inițiat o dezbatere în Uniunea Europeană cu privire la ecomerțul electronic și coletele de dimensiuni mici, anunțând intenția de a impune o taxă proprie. Totuși, viitorul acestei măsuri rămâne incert.
Haga, Țările de Jos
Pro: Haga se află între Rotterdam și aeroportul Schiphol.
Contra: Haga nu este un hub logistic. Orașul susține că poziția sa între cel mai mare port european și un aeroport de pasageri și marfă aglomerat îi conferă un avantaj. De asemenea, găzduiește instituții precum Eurojust, Europol și Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice, promovându-se ca „Orașul Păcii și Justiției”.
Roma, Italia
Pro: Roma are legături istorice între Europa și Africa de Nord.
Contra: Candidatura Romei a fost avansată pe ultima sută de metri, după ce Milano nu a putut oferi clădiri adecvate. Este notabil că Roma nu dispune de nicio agenție UE. Clădirea propusă pentru EUCA, situată în cartierul EUR de epoca Mussolini, beneficiază de conexiuni directe cu operatori globali prin intermediul Frankfurt Internet Exchange.
Malaga, Spania
Pro: Malaga aspiră să devină un centru cibernetic și un hub rezilient.
Contra: Guvernul socialist spaniol are puțini susținători la nivel european. Malaga este cel mai îndepărtat oraș de Bruxelles dintre cele nouă propuneri. Orașul evidențiază latența redusă a internetului către Paris, Bruxelles și Amsterdam (15-20 ms) și capacitatea de a menține continuitatea serviciului chiar și în caz de incidente cibernetice.
Varșovia, Polonia
Pro: Varșovia dispune de expertiză pe frontiera estică și de legături cu Frontex.
Contra: Nu este încă un hub major pentru marfă. Polonia subliniază că Varșovia reprezintă cea mai bună poziție pentru a înțelege frontierile externe ale UE și pentru a colabora cu Frontex.
Zagreb, Croația
Pro: Croația este printre puținele state membre ale UE care nu au o agenție.
Contra: Zagreb nu este un punct major de intrare pentru marfă sau transport aerian. Orașul ar urma să găzduiască prima agenție UE din Croația, clădirea fiind funcțională din 2021.
Porto, Portugalia
Pro: Porto are o istorie îndelungată în domeniul vămilor.
Contra: Este situat departe de nucleul logistic al Europei. Porto speră să atragă personalul EUCA printr-un regim fiscal favorabil pentru partenerii angajaților. Clădirea de birouri, situată lângă metrou, încă nu a fost construită.
Liège, Belgia
Pro: Liège este un hub de transport aerian pentru coletele de e-commerce.
Contra: Guvernul federal sprijină doar minimul necesar. Liège se confruntă cu provocările legate de trecutul său industrial, iar clădirea propusă va fi finalizată abia în 2029.
