Investiții Strategice în Portul Constanța
În ultimele 12 luni, atât Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, cât și Președintele României, Nicușor Dan, au reafirmat importanța militară și economică a Portului Constanța, subliniind necesitatea urgentării investițiilor publice, private și mixte în infrastructura portuară, rutieră, feroviară și energetică. Premierul a menționat integrarea Portului Constanța ca o prioritate strategică în programele Uniunii Europene, inclusiv în instrumentul SAFE pentru securitate și apărare, și în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). De asemenea, a fost accentuată importanța dezvoltării infrastructurii rutiere și feroviare pentru a întări rolul portului ca hub european. O declarație din partea Organizației Patronale „Constanța Port Business Association” evidențiază că progresul României depinde de maximizarea potențialului logistic al Constanței și al Dobrogei.
Rolul Portului în Strategie Națională
La nivelul conducerii prezidențiale, Portul Constanța este văzut ca o oportunitate esențială pentru aliați în contextul reconstrucției Ucrainei și ca un nod de cooperare comercială și militară în strategia Uniunii Europene pentru Marea Neagră. Această viziune este parte integrantă a Strategiei Naționale de Apărare 2025-2030, care valorifică avantajul geografic al României și rolul portului în conectivitatea dintre Europa și Asia.
Provocări în Implementarea Proiectelor
Cu toate acestea, evaluările independente sugerează un decalaj considerabil între intențiile exprimate și realitatea implementării proiectelor. Curtea de Conturi a semnalat o „performanță sub potențial”, evidențiind lipsa unei strategii naționale coerente, managementul provizoriu și nefinalizarea investițiilor asumate, ceea ce afectează competitivitatea portului. În plus, Corpul de Control al Prim-ministrului a identificat nereguli semnificative de guvernanță la Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța, punând în pericol stabilitatea decizională și capacitatea administrativă de execuție.
Starea Proiectelor de Investiții
Pe partea de investiții, proiecte esențiale, cum ar fi dragajele de investiții și modernizarea rețelelor electrice, se află în continuare în stadii de licitație sau evaluare, întârzierile menținând riscuri operaționale și de competitivitate față de porturile concurente.
Concluzie și Măsuri Necesare
Realitatea din Portul Constanța contrazice declarațiile politice cu privire la statutul și ritmul investițiilor. Este imperativ să se implementeze măsuri concrete pentru corelarea managementului și a investițiilor cu intențiile exprimate de conducerea națională, cum ar fi stabilirea unei guvernanțe stabile cu indicatori cheie de performanță, un calendar accelerat și public de execuție, transparență tarifară și consultarea comunității portuare. De asemenea, este necesară crearea unui mecanism interinstituțional de coordonare între Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, CN APM S.A., CFR și CNAIR pentru a debloca etapele critice.
Cadrul Legal și Rolul CN APM S.A.
CN Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța este responsabilă de administrarea Portului Constanța și a infrastructurii publice concesionate de la Statul Român, conform Ordonanței nr. 22/1999. Conform legislației, administrațiile portuare au obligația de a întreține, repara, moderniza și dezvolta infrastructura portuară conform planurilor de proiectare. Planurile de investiții sunt aprobate în forurile decizionale și sunt incluse în planurile de management și indicatorii de performanță. Proiectele pot fi inițiate de administrația portuară sau de operatori privați, fie singuri, fie în asociere cu administrațiile portuare.
Observații asupra Situației Proiectelor
Proiecte de infrastructură în Portul Constanța
În prezent, CN APM SA Constanța nu dispune de o strategie unificată pentru infrastructură, suprastructură, energie, mediu și siguranță portuară. Această lipsă de direcții clare și întârzierile în absorbția fondurilor europene au dus la o infrastructură deficitară, cu proiecte desfășurate fără o integrare corespunzătoare în strategiile locale și naționale, precum și fără consultarea operatorilor și asociațiilor profesionale.
Radiografia proiectelor cu finanțare europeană (POIM 2014–2020, PT 2021–2027)
1. Modernizarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice în Portul Constanța – Etapa I
Contractul pentru proiectare și execuție a fost semnat pe 26 noiembrie 2021, având o valoare de 46.863.325,65 lei (fără TVA) și o durată de 32 luni. Recepția lucrărilor era așteptată în august 2024, dar nu a avut loc.
2. Extinderea cheurilor danelor 10 și 12 din Zona Midia, inclusiv consolidări
Contractul de proiectare și execuție a fost semnat pe 12 iulie 2022, cu un termen de 24 luni și o valoare de 51.193.073,37 lei (fără TVA). Recepția era planificată pentru iulie 2024, iar stadiul fizic este de aproximativ 80%. Proiectul este în prezent blocat.
3. Modernizarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice în Portul Constanța – Etapa II
Hotărârea de Guvern nr. 818/2023 a aprobat indicatorii tehnico-economici, cu o valoare totală de 557.674.000 lei (cu TVA) și o durată estimată de 25 luni. Contractul de proiectare și execuție este programat să fie semnat pe 1 aprilie 2025.
4. E-COLD – Furnizarea de energie electrică la cheu (Cold Ironing) în Portul Constanța
Contractul de finanțare cu Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu a fost semnat în octombrie 2022, având un termen de execuție de 36 luni. Contractul de proiectare și execuție se va semna în martie 2025.
5. Master Plan infrastructură rutieră – reabilitare/modernizare/extindere Portul Constanța & Midia
Indicatorii au fost aprobați prin Hotărârea de Guvern nr. 820/2023, având o valoare de 721.300.583,93 lei (cu TVA) și o durată de execuție de 28 luni. Proiectul include construcția de drumuri și pasaje, un Centru de Comandă și Control, un sistem de iluminat și extinderea teritoriului portuar. Licitația a început în 2024, dar nu există un contract semnat și nu se preconizează începerea lucrărilor în 2025.
6. Extinderea la 4 benzi a drumului Poarta 7 – joncțiune „Pod rutier CDMN”
Hotărârea de Guvern nr. 755/08.06.2022 a stabilit indicatorii, iar HG nr. 784/31.08.2023 a definit amplasamentul și exproprierile necesare. Valoarea totală a proiectului este de 293.505 mii lei (cu TVA), cu o durată de 36 luni. Licitația este în curs de desfășurare din 2024, dar nu există un contract semnat și nu se preconizează începutul lucrărilor în 2025.
7. Dragaje de investiții – zonele Constanța, Midia și Mangalia
Hotărârea de Guvern nr. 118/16.02.2024 prevede o valoare totală de 1.059.239 lei (cu TVA) și o durată de execuție de 30 luni, cu o durată totală de realizare de 39 luni. Suprafața vizată pentru dragaje este de 268,06 ha în Constanța, 70,64 ha în Midia și 61,88 ha în Mangalia. Licitația a început în 2024, iar contractul nu a fost semnat până în prezent.
Modernizarea și extinderea infrastructurii de apă și canalizare – Etapa I
Conform Hotărârii de Guvern nr. 819/13.09.2023, valoarea proiectului este de 165.918.000 lei, inclusiv TVA, iar durata de execuție este estimată la 24 de luni. Proiectul prevede lucrări noi pentru alimentarea cu apă pe o lungime de 20,3 km și pentru canalizarea pluvială și menajeră pe 9,1 km. De asemenea, se va realiza reabilitarea rețelei de distribuție a apei potabile pe 14,4 km. Licitația pentru acest proiect va începe în 2024, însă nu există un contract semnat, iar startul lucrărilor nu este preconizat pentru 2025.
Dezvoltarea capacității feroviare în Sectorul Fluvio–Maritim – Etapa II
Aprobarea studiului de fezabilitate pentru acest proiect este blocată din luna octombrie 2023, din cauza modificărilor repetate ale dispozitivului feroviar. Lucrările erau planificate să fie finalizate până la sfârșitul anului 2026.
Tratarea investițiilor operatorilor privați în Portul Constanța
Operatorii din port solicită un mediu de afaceri predictibil și un tratament transparent, nediscriminatoriu. Totuși, procedurile și mecanismele utilizate de administrația portuară și de alte autorități descurajează investițiile, iar durata totală a avizării variază, în mod obișnuit, între 1 și 2 ani.
Obligații contractuale și sancțiuni
În cazul terenurilor adjudecate prin licitație publică, operatorul are obligația de a realiza investiția conform valorii și termenelor stabilite de Administrația Porturilor Maritime Constanța (APMC). Nerespectarea termenelor poate duce la executarea garanției de 5% din valoarea contractului sau la rezilierea acestuia.
Impactul asupra mediului de afaceri
Întârzierile și blocajele din proiectele strategice, cum ar fi cele legate de electricitate, dragaje și planurile rutiere, afectează competitivitatea Portului Constanța, cresc costurile pentru operatori și vulnerabilizează fluxurile logistice regionale. Lipsa implementării proiectelor în termenele stabilite de hotărâri de guvern și contracte finanțate din programele 2021–2027 expune portul riscului de pierdere a fondurilor nerambursabile și la penalități contractuale.
Printre efectele economice directe pentru mediul de afaceri se numără: prelungirea timpilor de operare și creșterea costurilor de manevră din cauza lipsei adâncimilor asigurate prin dragaje; restricții de capacitate și costuri ridicate ale energiei din cauza nefinalizării modernizării rețelelor electrice; congestie în transportul rutier și feroviar din cauza întârzierilor în avansarea proiectelor; precum și descurajarea investițiilor private, ceea ce determină migrarea fluxurilor către porturi concurente.
Constatări instituționale relevante
Curtea de Conturi a semnalat o „performanță sub potențial” a Portului Constanța, evidențiind lipsa unei strategii coerente la nivel național și un management provizoriu fără indicatori de performanță, afectând implementarea investițiilor și conectivitatea. De asemenea, Corpul de Control al Prim-ministrului a identificat nereguli în guvernanța corporativă, care au influențat stabilitatea decizională și capacitatea de execuție a proiectelor.
Impact reputațional și de conformitate
În contextul reglementărilor europene, continuarea întârzierilor și lipsa transparenței în consultarea comunității portuare pot atrage intervenția autorităților de supraveghere și condiționări suplimentare din partea finanțatorilor europeni. Efectele directe includ creșterea costurilor operaționale și o diminuare a marjei de profit pentru operatori, risc de neeligibilitate sau reziliere pentru proiectele finanțate din fonduri europene, pierderea de trafic containerizat și dificultăți în tranziția către soluții ecologice.
Necesitatea unui mecanism de urgență pentru recuperarea întârzierilor
În scopul recuperării întârzierilor și asigurării finanțării europene, este esențială implementarea unui mecanism de urgență pe o perioadă de 90 de zile. Acesta va fi coordonat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI), cu implicarea Corpului de Control al Primului Ministru (CCPM), Consiliului de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN) și Curții de Conturi, conform mandatului acestora.
Rolul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii
MTI va institui un Task-Force interinstituțional care va include CN APM SA, CFR și CNAIR, axat pe portofoliul de proiecte stabilit prin HG 818/2023, HG 820/2023 și HG 118/2024. De asemenea, se va stabili un grafic accelerat de implementare, cu jalonizare săptămânală, pentru modernizarea rețelei electrice – Etapa II, Master Plan rutier, dragaje de investiții și E-COLD.
CN APM SA va fi mandatat să publice, bilunar, stadiul fizic și financiar al proiectelor, precum și blocajele întâmpinate, stabilind termene de deblocare asumate la nivel de director de proiect. În plus, se va demara consultarea obligatorie cu comunitatea portuară, conform Regulamentului (UE) 2017/352 și OG 22/1999, pentru alinierea priorităților investiționale.
Monitorizarea și verificările de către CCPM
Corpul de Control al Primului Ministru va continua să monitorizeze aplicarea remedierilor rezultate din raportul CCPM din aprilie 2025, care vizează guvernanța corporativă și respectarea OUG 109/2011. Acesta va verifica lanțul decizional și cauzele întârzierilor în procedurile de achiziție și execuție pentru proiectele finanțate din PT și CEF, emitând recomandări executive cu termene ferme și raportând public lunar progresul.
Rolul Consiliului de Supraveghere din Domeniul Naval
CSDN va avea responsabilitatea de a aviza și monitoriza normele de fundamentare a tarifelor, chiriilor și redevențelor portuare, asigurând respectarea obligațiilor de transparență față de utilizatori. De asemenea, se va solicita un calendar de consultare periodică cu operatorii portuari privind investițiile și serviciile, conform Regulamentului (UE) 2017/352.
Consiliul va emite decizii și avize în cazul identificării unor practici discriminatorii sau a lipsei de transparență.
Implicarea Curții de Conturi
Curtea de Conturi va urmări implementarea recomandărilor de audit printr-un plan de acțiune al CN APM SA, ce va include management stabil, KPI, digitalizare, utilizarea activelor și conectivitate. CN APM SA va raporta trimestrial către autoritatea tutelară privind progresul în îndeplinirea recomandărilor și realizarea investițiilor aprobate.
Îmbunătățirea guvernanței și transparenței
Operatorii portuari vor fi implicați în guvernanța CN APM SA, iar procedurile de selecție pentru Consiliul de Administrație vor fi relansate conform OUG 109/2011. Acesta va avea un profil de competențe legate de absorbția fondurilor europene, execuția proiectelor, digitalizare, siguranță și transparență tarifară. Este esențial ca în consiliu să fie inclus un reprezentant al operatorilor portuari sau, alternativ, să se constituie un „Port Community Advisory Board” format din reprezentanți ai operatorilor, asociațiilor profesionale și utilizatorilor de infrastructură, cu rol consultativ în definirea și prioritizarea investițiilor.
Remunerația variabilă a managementului va fi legată de atingerea jaloanelor pe proiectele finanțate din PT/CEF și de calitatea dialogului cu comunitatea portuară, prin consultări lunare.
