Razia de la Hotelul Princiar
În noaptea de 13 spre 14 februarie 1923, la ora 00:30, comisarul Leahu, împreună cu mai mulți agenți ai Prefecturii de Poliție Constanța, a efectuat o descindere la hotelul Princiar, situat pe strada Ștefan cel Mare nr. 64. Această razie a fost inițiată ca urmare a unui denunț anonim referitor la activități penale grave ce ar fi avut loc în cadrul acestui stabiliment. Conform reclamației, hotelul era frecventat de indivizi dubioși, transformându-l într-un loc de proastă reputație.
Comisarul Leahu și subordonații săi au reținut imediat câteva femei de moravuri ușoare care practicau prostituția clandestină, fiind deja monitorizate de autorități. Totuși, ceea ce a urmat a fost mult mai grav: în una dintre camere a fost descoperit un minor, Puiu D., împreună cu doi adulți, Gabriel Pelichidis și Manuch Benlian, ambii din Constanța. Aceștia l-au adus pe copil la hotel, unde l-au forțat să întrețină relații sexuale, un fapt confirmat ulterior de investigații medicale. Cei doi au fost arestați și aduși în fața Parchetului.
După această intervenție, Poliția Constanța a decis să efectueze un control riguros al hotelului, având în vedere că faptele descoperite pe 14 februarie nu erau unice. Cu o săptămână înainte, în noaptea de 8 spre 9 februarie, același comisar Leahu reținuse doi muncitori portuari, Mitu Mocanu și Said, care violaseră trei minore ademenite cu promisiunea de a le oferi băutură. Victimele, Veta R., Maria D. și Ana G., au reușit să strige după ajutor, alertând alți locatari care le-au salvat. Cei doi violatori au fost de asemenea arestați și deferiți Parchetului.
Atât razia din 14 februarie, cât și violurile din 9 februarie subliniau faptul că Hotelul Princiar devenise un loc asociat cu crime grave, deși era catalogat ca un hotel de categorie a doua, similar altor stabilimente de bună calitate precum Elita, High Life sau Metropol. Interesant este că în una dintre camerele hotelului își avea sediul Sindicatul Hotelierilor, care avea rolul de a asigura respectarea normelor de conduită în unitățile de cazare. Președintele sindicatului era Ilie Bărbulescu, proprietarul hotelului Princiar.
Publicitatea vremii promitea un hotel atractiv: „Vizitați Marele Hotel Princiar – Un minut depărtare de stația trenului Mamaia. Situat în centrul comercial al orașului. Instalații moderne – 40 de camere spațioase și foarte curate.” Totuși, despre liniște și ordine nu se menționa nimic.
Hotelul Princiar avea o denumire similară cu un alt stabiliment din București, care de asemenea se bucura de o reputație proastă. Acolo, un comerciant pe nume Pațac închiriase camere și aducea tinere din Austria pentru a practica prostituția clandestină. Fetele lui Pațac erau cunoscute sub numele de „pațachine”, un termen care continuă să fie folosit și astăzi, fără a se cunoaște exact originea sa.
Noile ateliere ale Societății de Transport Constanța
Societatea de Transport Constanța anunță deschiderea noilor sale ateliere situate pe strada Griviței 42. Acestea sunt dotate cu instalații moderne și echipamente de ultimă generație, inclusiv mașini noi și perfecționate.
Printre serviciile oferite se numără fabricarea de trăsuri și căruțe, reparații de automobile, caroserii, tapițerie și vopsitorie de lux. De asemenea, atelierele dispun de secții de forje și turnătorie, precum și ateliere mecanice specializate în reparații radicale pentru mașini agricole și industriale.
Secția de automobile, situată la Piața Basarab nr. 1, include depozite dedicate articolelor de automobile, turism, camioane, camionete, motociclete și biciclete. În plus, societatea oferă și mobilă de lux, extinzându-și astfel gama de produse și servicii disponibile pentru clienți.
Aceste inițiative reflectă angajamentul Societății de Transport Constanța de a oferi servicii de calitate superioară și de a se adapta la nevoile pieței actuale.
