Istoria clădirii Manissalian din Constanța
Casa Manissalian, care a devenit ulterior sediul Camerei de Comerț din Constanța, a fost una dintre clădirile afectate de bombardamentele din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. La finalul conflictului, clădirea se afla într-o stare de degradare avansată, ceea ce a condus la decizia de demolare a ruinelor.
Comparativ cu alte mari orașe din țară, Constanța nu dispune de o moștenire arhitecturală remarcabilă, din cauza tumultelor istorice și a dezvoltării mai tardive a orașului, care deține totuși o bogată istorie. Unele dintre clădirile sale au reușit să reziste, având fiecare o poveste care depășește informațiile din fișele de patrimoniu, incluzând detalii despre arhitecți, ani de construcție și destinații, dar și despre constructorii și proprietarii acestora.
Un exemplu notabil de clădire care nu mai există astăzi, dar care a lăsat o amprentă puternică în memoria colectivă a orașului, este Palatul Manissalian.
Considerată odată o bijuterie arhitecturală și una dintre cele mai frumoase clădiri ale epocii, Palatul Manissalian are o poveste bogată, dar și tristă.
Imobilul care adăpostea firma “Fraţii Manissalian”, situat pe strada D.A. Sturza nr. 43, la colț cu bulevardul Elisabeta, a avut un destin tragic, similar altor clădiri din Constanța.
Frumoasa clădire, pe locul căreia se află acum un bloc construit după război, reprezenta emblema firmei menționate. De asemenea, Camera de Comerț din Constanța a căutat, după Primul Război Mondial, un spațiu adecvat pentru desfășurarea activităților sale. După mai multe încercări nereușite, în anul 1925, a achiziționat clădirea impunătoare de la “Fraţii Manissalian”, compusă din subsol, parter, două etaje și mansardă, situată în apropierea portului.
Totuși, soarta avea alte planuri pentru proprietarii clădirii și pentru imobilul în sine.
„După o activitate de decenii în domeniul exportului de cereale, în toamna anului 1927, societatea în nume colectiv “Manissalian Frères” a fost declarată în faliment de Tribunalul Ilfov.
Acest eveniment a generat consternare în presa vremii, se specula că Ministerul de Finanțe, păgubit cu 7 milioane de lei din taxele de export aferente ultimelor transporturi, a simțit nevoia de a da un exemplu sever celor care ar putea încerca să evite impozitele. Totuși, mediul de afaceri considera că severitatea a fost excesivă, având în vedere că firma “Fraţii Manissalian” fusese, pe parcursul celor 40 de ani de activitate, unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul public, colaborând în anii 1915-1916 cu statul și aducându-i beneficii semnificative.
Pierderile semnificative suferite de firmă, aproximativ 32 de milioane deficit în raport cu activele, au dus la retragerea bruscă a creditului de la Banca Românească, care împreună cu Banca Elvețiană de depozite din România, a solicitat tribunalului declararea falimentului”, a declarat istoricul Constantin Cheramidoglu.
De asemenea, doi dintre cei trei acționari, Kevork și fiul său Onik, au fost puși sub acuzare și arestați pentru emiterea de cecuri fără acoperire, iar Parchetul din Constanța a demarat o acțiune publică împotriva lor pentru abuz de încredere.
Impactul prăbușirii firmei Cheramidoglu asupra exportului de cereale
În lumea afacerilor, se considera că colapsul firmei Cheramidoglu va avea un impact semnificativ asupra exportului de cereale, generând o reacție negativă în rândul importatorilor din Franța și, în mod special, din Anglia, unde compania avea relații strânse de patru decenii.
Activitatea Camerei de Comerț din Constanța înainte de război
Camera de Comerț din Constanța și-a desfășurat activitatea în noul său sediu până la începutul celui de-al doilea război mondial, unde funcționa și Bursa, precum și Cercul Comercial și Industrial. Clădirea a fost o prezență emblematică pentru comunitatea locală până la izbucnirea conflictului mondial.
Bombardamentele și distrugerea clădirii
În timpul celui de-al doilea război mondial, clădirea a fost afectată de bombardamente. Pe 3 august 1941, o bombă a căzut în timpul unui atac sovietic asupra orașului, distrugând aproape complet aripa principală și avariind grav aripa secundară. Ulterior, imobilul a fost declarat inutilizabil, fiind demolat și naționalizat în 1949.
Starea clădirii după război și demolarea ei
La finalul războiului, clădirea se afla într-o stare avansată de ruină, ceea ce a dus la decizia de demolare a resturilor. Pe terenul eliberat, a fost construit ulterior blocul SNC, una dintre primele investiții postbelice din Constanța.
