Premieră în Acvacultură: Creșterea Păstrăvului-Curcubeu în Apă de Mare
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța a realizat o premieră în domeniul acvaculturii, reușind să crească păstrăvul-curcubeu (Oncorhynchus mykiss) în apă de mare, utilizând un sistem recirculant marin (RAS). Această inițiativă s-a desfășurat în condiții controlate, fără mortalitate și cu o dezvoltare remarcabilă a exemplarelor.
În contextul interesului crescut al operatorilor economici pentru amplasarea vivierelor flotante pe litoralul românesc și al inovațiilor din industria hranei pentru organisme acvatice, cercetările Institutului au fost orientate spre o mai bună înțelegere a factorilor care limitează creșterea păstrăvului-curcubeu în apa Mării Negre.
Transferul Puietului și Condițiile Experimentului
În luna noiembrie 2024, au fost transferate loturi de puiet de Oncorhynchus mykiss (cu o biomasă medie de 35 g) din Păstrăvăria Valea Stânii Zăganu direct în sistemul RAS al INCDM. Deși a avut loc o schimbare bruscă a salinității (de la apă dulce la 15‰) și o diferență de temperatură semnificativă (de la 10°C la 15°C), toți indivizii au înotat și s-au hrănit normal, fără a prezenta semne de stres. Pe parcursul experimentului, nu s-a înregistrat nicio mortalitate, atât în urma transferului, cât și pe durata întregii observații. Utilizarea sistemului RAS modern a permis un control optim al parametrilor de mediu.
Toleranța la Temperatură și Salinitate
Referitor la toleranța la temperatură, s-a observat că indivizii de O. mykiss își modifică comportamentul când temperatura apei depășește 22°C, iar hrănirea este complet refuzată la 24,5°C. În ceea ce privește salinitatea, aceasta nu a reprezentat o problemă, valorile constante de 14-16‰ fiind ideale pentru o creștere optimă, fără a provoca șoc osmotic în urma transferului.
Rezultatele Creșterii și Calitatea Cărnii
Creșterea păstrăvilor a fost semnificativă, aceștia reușind să își multiplice biomasa inițială de peste 40 de ori, atingând, după un an în apă marină, biomase medii de peste 1.600 g, valori excelente. Nu au fost raportate probleme majore în ceea ce privește bunăstarea animală, iar ocazional a fost observată doar o afecțiune denumită “water belly”, caracteristică salmonidelor crescute în apă sărată. Aceasta s-a ameliorat rapid după oprirea hrănirii timp de o zi, peștii afectati recuperându-se complet.
Furajul administrat, îmbogățit cu betacaroteni naturali (astaxantină), a contribuit, alături de salinitate, la îmbunătățirea calității cărnii prin procesul de „somonare”, rezultând o colorație roz intens, care sporește atractivitatea comercială a exemplarelor.
Colaborări Viitoare
Echipa de acvacultură a INCDM își propune să continue colaborarea cu sectorul privat, oferind atât informații de specialitate, cât și derulând noi experimente pentru a avansa cunoștințele în domeniu.
