Problema căldurii în București și Craiova
În ultimele zile, 75.000 de apartamente din București și 5.000 din Craiova au rămas fără căldură, iar temperaturile au scăzut drastic. În blocurile care beneficiază de agent termic, unele persoane au recurs la utilizarea aragazului din bucătărie pentru a se încălzi, din motive economice. Această practică este extrem de periculoasă și poate avea consecințe fatale, conform specialiștilor.
Riscurile utilizării aragazului pentru încălzire
Utilizarea aragazului pentru încălzirea locuinței duce la consumarea oxigenului din aer și la eliberarea dioxidului de carbon și a monoxidului de carbon în atmosferă. Fără oxigen, organismul uman nu poate supraviețui, iar dioxidul de carbon nu face decât să agraveze situația. Totuși, cel mai periculos este monoxidul de carbon, care poate provoca moartea chiar și la concentrații mici, înainte ca individul să simtă lipsa oxigenului.
Intoxicarea cu monoxid de carbon
Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor și insipid. Intoxicarea apare atunci când se inhalează o cantitate suficientă de acest gaz, care înlocuiește oxigenul din sânge. Moleculele de monoxid de carbon se atașează de celulele roșii din sânge de 250 de ori mai eficient decât oxigenul. Aceasta duce la incapacitatea țesuturilor și organelor de a funcționa corespunzător din cauza lipsei de oxigen.
Simptomele intoxicației
Simptomele intoxicației cu monoxid de carbon pot varia de la ușoare, asemănătoare gripei (dureri de cap, dureri de stomac, febră), până la afecțiuni severe ale inimii și creierului. Chiar și expunerea prelungită la cantități mici poate provoca intoxicație. Reacția la monoxidul de carbon diferă de la o persoană la alta, ceea ce face ca efectele să fie variate, de la simptome ușoare până la grave.
Persoanele cu simptome ușoare pot să nu realizeze că sunt intoxicate, iar semnele initiale pot fi confundate cu o răceală sau alte afecțiuni. De asemenea, cei care experimentează simptome severe ar putea să nu fie conștienți de gravitatea stării lor, deoarece monoxidul de carbon poate provoca oboseală și confuzie. În cazul în care se suspectează intoxicarea, este vital să se evacueze persoana din zona poluată și să se solicite ajutor medical.
Clasificarea simptomelor intoxicației
Simptomele intoxicației cu monoxid de carbon sunt clasificate astfel:
- Sub 10% monoxid de carbon în hemoglobină: nu există simptome.
- 10 – 20% monoxid de carbon în hemoglobină: cefalee frontală și bitemporală, amețeli, tulburări de echilibru, senzație de oboseală, palpitații la efort, vâjâieli în urechi, grețuri, iritabilitate.
- 20 – 40% monoxid de carbon în hemoglobină: aritmii, vărsături, grețuri, tulburări de vedere, slăbiciune musculară, stare de confuzie, creșterea frecvenței pulsului și respirației, creșterea tensiunii arteriale.
- 40 – 60% monoxid de carbon în hemoglobină: pierderea conștiinței, convulsii, comă, colaps cardiovascular.
Pericolele intoxicației cu monoxid de carbon în sezonul rece
În timpul iernii, durerea de cap inexplicabilă poate fi un semn al intoxicației cu monoxid de carbon, cauzată de utilizarea necorespunzătoare a aragazului din bucătărie. Acesta poate funcționa prea multe ore pe zi fără o evacuare adecvată a gazelor de ardere, ceea ce duce la acumularea de monoxid de carbon în interiorul locuinței.
Simptomele intoxicației cu monoxid de carbon pot apărea tardiv, după zile sau chiar săptămâni de la expunere. Acestea pot include pierderi de memorie, modificări ale personalității, dezorientare, pierderea auzului și dificultăți de memorare. Intoxicația se poate instala brusc, prin inhalarea unei cantități mari de monoxid de carbon într-un interval scurt de timp, sau progresiv, prin inhalarea unei cantități mici pe o perioadă mai lungă.
Condiții de expunere și riscuri
Decesul cauzat de intoxicația cu monoxid de carbon poate surveni rapid, în funcție de concentrația acestuia în aer. De exemplu, o persoană expusă la 0,1% monoxid de carbon poate deceda în aproximativ o oră, iar la 1% în 15 minute. O concentrație de 10% poate fi letală imediat.
Chiar și persoanele cu simptome ușoare de intoxicație pot suferi de efecte severe. Aceste efecte secundare pot apărea la 2 până la 40 de zile după expunerea la monoxid de carbon, incluzând pierderi de memorie, modificări ale personalității și tulburări de comportament.
Exemplu de expunere într-o bucătărie
Într-o bucătărie standard de 7 metri cubi, dacă ușile și feroneria sunt închise, iar nu există o ventilație adecvată, utilizarea unui aragaz cu patru ochiuri poate duce la consumarea întregului oxigen din încăpere în 39 de minute, provocând asfixie unei persoane sănătoase. În condiții de ardere incompletă, cantitatea de monoxid de carbon poate crește cu până la 45%, reducând semnificativ timpul de supraviețuire.
În exemplul dat, un individ sănătos care petrece mult timp într-o astfel de bucătărie ar putea experimenta simptome precum:
- După 12 minute: cefalee frontală, amețeli, tulburări de echilibru, oboseală, palpitații, vâjâieli în urechi, grețuri, iritabilitate.
- După 24 de minute: aritmii, vărsături, tulburări de vedere, slăbiciune musculară, confuzie, creșterea frecvenței pulsului și a respirației.
- După 30 de minute: pierderea stării de conștiență, convulsii, comă, colaps cardiovascular, edem pulmonar.
- După 35 de minute: deces.
Acest exemplu ilustrează gravitatea pericolelor asociate cu intoxicația cu monoxid de carbon, subliniind importanța unei ventilații adecvate în spațiile în care se utilizează gaze pentru încălzire sau gătit.
Riscurile intoxicării cu monoxid de carbon în Europa
Consumul de gaze pentru încălzire, în special în rândul persoanelor cu venituri reduse care nu își permit să plătească factura la energia termică, a devenit o practică comună. Aceștia aleg să utilizeze gazul, care este plătit paușal, pentru a reduce cheltuielile la întreținere. Analizând datele din perioada 1980-2008, se observă că numărul de decese cauzate de intoxicația cu monoxid de carbon în Europa era de aproximativ 2,2 decese la 100.000 de persoane pe an, însă situația s-a îmbunătățit în unele țări de-a lungul timpului.
Statisticile din 2021
În anul 2021, statisticile privind decesele din cauza intoxicației cu monoxid de carbon, nu doar în locuințele cu gaze naturale, au arătat următoarele cifre: în Europa de Est, rata era de circa 2,12 decese la 100.000 de persoane, reprezentând cel mai ridicat nivel din Europa. În Europa Centrală, rata a fost între 0,335 și 0,389 decese la 100.000 de persoane, iar în Europa de Vest, aceasta a variat între 0,0825 și 0,0889 decese la 100.000 de persoane. La nivel global, cifra era de aproximativ 0,366 decese la 100.000 de persoane, ceea ce se traduce prin aproximativ 28.900 de decese pe întreaga planetă. Comparativ, Europa de Est înregistrează de 26 de ori mai multe decese din cauza intoxicării cu monoxid de carbon decât Europa de Vest.
Prevenirea intoxicării cu monoxid de carbon
Există mai multe măsuri care pot fi adoptate pentru a preveni intoxicația cu monoxid de carbon:
- Verificați instalațiile de încălzire: Apelați un specialist autorizat pentru a verifica sobele, centralelor și coșurile de fum înainte de sezonul rece.
- Asigurați o bună aerisire: Nu astupați gurile de aerisire și aerisiți periodic încăperile, mai ales în cele unde funcționează aparate de ardere.
- Nu folosiți improvizații: Evitați utilizarea aparatelor de încălzire artizanale sau racordarea necorespunzătoare la coșuri de fum.
- Instalați detectoare de monoxid de carbon: Aceste dispozitive pot salva vieți, alertându-vă în caz de scurgeri invizibile de gaz.
- Nu lăsați sobele sau aragazele aprinse nesupravegheate: În special noaptea sau în încăperi fără ventilație.
- Recunoașteți simptomele intoxicației: Durerile de cap, amețelile, greața, oboseala sau confuzia pot indica prezența monoxidului de carbon. În acest caz, ieșiți imediat la aer curat și sunați la 112.
- Educați familia: Informați toți membrii familiei, inclusiv copiii, despre utilizarea corectă a mijloacelor de încălzire și despre cum să recunoască o posibilă intoxicație.
