România în 2026: Pesimism și neîncredere economică
Un sondaj de opinie efectuat la nivel național de CURS în luna ianuarie 2026 evidențiază un climat social în România marcat de pesimism, neîncredere și temeri economice accentuate. Rezultatele sugerează o continuare a nemulțumirii publice manifestate la sfârșitul anului 2025, cu percepții negative asupra direcției țării, funcționării instituțiilor și nivelului de trai.
Percepția românilor asupra direcției țării
Conform cercetării, 76% dintre români consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 19% își exprimă opinia că aceasta este bună. Ceilalți 5% nu au o opinie bine definită. Acest decalaj semnificativ între percepțiile negative și cele pozitive evidențiază un sentiment colectiv de frustrare și lipsă de încredere în viitor.
Criza de încredere în liderii politici
Niciun lider politic nu reușește să obțină o susținere majoritară. Călin Georgescu are o evaluare pozitivă din partea a 36% dintre respondenti, în timp ce 60% au o părere negativă. George Simion și Nicușor Dan beneficiază de niveluri de încredere de 32% și respectiv 31%, în condițiile unei neîncrederi ridicate. Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu sunt respinși de peste 70% dintre respondenți, iar Diana Șoșoacă atinge cel mai înalt nivel de neîncredere, cu 80%. Alte figuri politice, precum Dominic Fritz sau Anamaria Gavrilă, se confruntă cu un grad mare de necunoaștere, indicând o vizibilitate scăzută la nivel național. Astfel, se conturează o adevărată criză de leadership.
Încrederea în instituții
Încrederea populației variază semnificativ între diferitele instituții. Armata, Biserica și Pompierii primesc cele mai bune evaluări, cu niveluri de încredere cuprinse între 61% și 80%. Poliția și Uniunea Europeană depășesc ușor pragul de 50%. În contrast, instituțiile politice sunt evaluate predominant negativ: Parlamentul și Justiția sunt respinse de 75% dintre respondenți, Guvernul și Curtea Constituțională de 73%, iar Președinția de 67%.
AUR, lider în intenția de vot
În cazul unor alegeri parlamentare desfășurate duminica viitoare, AUR ar obține 35% din intențiile de vot, fiind pe primul loc. PSD ar acumula 23%, PNL 18%, iar USR 10%. UDMR și SOS România ar avea fiecare câte 5%, în timp ce Partidul Oamenilor Tineri și alte formațiuni ar strânge câte 2%. Aceste rezultate sugerează o fragmentare accentuată a scenei politice și o capitalizare a nemulțumirii publice de către partidele considerate alternative la sistem.
Așteptări economice pesimiste pentru 2026
Pesimismul este de asemenea prevalent în percepțiile legate de situația economică. 63% dintre români se așteaptă ca nivelul lor de trai să se înrăutățească în 2026, 29% anticipează stagnare, iar doar 7% cred într-o îmbunătățire. Referitor la prețuri, 56% dintre respondenți se așteaptă la creșteri semnificative, iar 34% la creșteri moderate, fără ca cineva să anticipeze scăderi.
Polarizarea opiniei despre reunirea cu Republica Moldova
Sondajul mai relevă un subiect puternic polarizant: reunirea Republicii Moldova cu România. În cazul unui referendum susținut public de președinta Maia Sandu, 56% dintre respondenți ar vota pentru reunire, 37% împotrivă, iar 7% nu au o opinie clară.
Metodologia sondajului
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de 1.067 de respondenți adulți (18+), prin metoda CATI, în perioada 14–23 ianuarie 2026. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
Concluzii
Sondajul subliniază o stare generală de pesimism și neîncredere în rândul populației, atât în ceea ce privește liderii politici, cât și instituțiile, semnalând provocările cu care se confruntă România în acest moment.
Cursul economic din ianuarie 2026
Cursul din ianuarie 2026 evidențiază o societate afectată de anxietăți economice, caracterizată printr-o neîncredere profundă în instituțiile politice și lipsa unor lideri credibili. Această atmosferă tensionată ar putea avea un impact semnificativ asupra comportamentului electoral și stabilității politice în perioada imediat următoare.
